Despre provocarile stangii in Europa de azi

22 Mar

Context Extern - Social-democratie

1. Stanga ramane una dintre fortele centrale pe continentul european

La nivelul Uniunii Europene, Socialistii europeni detin 191 din cele 751 de mandate de europarlamentar, fiind al doilea grup, ca marime, din cadrul Legislativului Uniunii Europene. Socialistii au 122 de reprezentanti in randul celor 353 de membri ai Comitetului Regiunilor.

8 dintre cei 28 de comisari europeni sunt reprezentanti ai socialistilor sau social-democratilor, detinand portofolii importante, precum cel de Inalt Reprezentant pentru Politica Externa si de Securitate Comuna, prin Federica Mogherini, cel pentru Uniunea Energetica, prin Maros Sefcovic, ori cel al Politicii Regionale prin Corina Cretu.

Nu mai putin de 10 dintre cei 29 de membri ai Consiliului European sunt reprezentanti ai social-democratiei sau ai stangii (in diversele sale forme).

Partidul Social-Democrat din Romania este, in urma alegerilor din 2014, al patrulea ca importanta in interiorul grupului Aliantei Progresiste a Socialistilor si Democratilor (dupa partide importante, ca Democratii italieni, social-democratii germani ori laburistii britanici, dar inaintea unor partide cu o traditie mult mai indelungata – precum cel francez sau cel spaniol).

In Europa, fortele de stanga si centru-stanga se afla la guvernare in 18 state. In Franta, Italia, Romania, Republica Ceha, Suedia, Austria, Danemarca, Slovacia, Croatia si Lituania, partidele de centru-stanga sunt partidele principale ale coalitiei de guvernare. In Germania, Olanda, Finlanda, Irlanda, Slovenia, Estonia si Luxemburg, reprezentantii socialistilor sau social-democratilor sunt parteneri in coalitiile de guvernare (fara a fi partid dominant). Malta este singura tara din cadrul UE unde stanga conduce un guvern monocolor.

In Portugalia, cele mai recente sondaje indica faptul ca socialistii sunt favoriti sa castige alegerile parlamentare (se afla pe primul loc, cu 37-38% din intentia de vot). Similar, laburistii britanici se afla pe primul loc in sondaje, in perspectiva alegerilor din luna mai (33-34% din voturi). In Danemarca, social-democratii au un avantaj minor (0,2%) fata de liberali. In Estonia, social-democratii sunt asteptati sa ramana a treia forta politica a tarii, ramanerea la guvernare depinzand de jocul aliantelor politice. Aceeasi situatie se regaseste si in Finlanda, unde social-democratii sunt asteptati insa sa devina a doua forta politica a tarii. Stanga poloneza obtine in continuare rezultate sub potential, principala forta politica de centru-stanga osciland in jurul pragului de 10% (insuficient pentru accesul la guvernare). Tot intr-o situatie dificila se afla si socialistii spanioli (18,3% dupa 4 ani de opozitie), depasiti in sondaje nu numai de populari, ci si de formatiunea de extrema stanga Podemos, care isi continua ascensiunea inceputa la alegerile europarlamentare din 2014 (cotata in prezent la 27,7%).

2. Provocarea stangii extreme

Cu toate ca partidele stangii europene reprezinta in acest moment una dintre principalele forte politice ale continentului, atat din perspectiva succeselor electorale, cat si din perspectiva mandatelor si pozitiilor detinute, aceasta se confrunta cu aparitia unei contestari ideologice venite tocmai de la stanga.

Este evident ca resuscitarea stangii extreme sau radicale este o consecinta directa a efectelor create de criza economica si financiara, precum si un rezultat al politicilor de austeritate. Cu toate acestea, situatia politica la nivel european este una mai complexa decat pare la prima vedere, iar pentru stanga europeana, provocarea nu este, asa cum ar parea initial, blocarea ascensiunii formatiunilor radicale sau populiste.

Argumentul istoric, precum si evidenta ultimilor ani arata ca perioadele de criza sau de puternice tulburari economice au drept rezultat alimentarea extremismului, a nationalismelor ori a miscarilor radicale. Rezultatele electorale ori sondajele descriu aceasta realitate, dar nu cauzele ei. In egala masura, ascensiunea fortelor politice precum Podemos in Spania, ori Syriza in Grecia, nu trebuie supralicitata. Avem de-a face in mare parte cu situatii singulare – numai in cele doua state mediteraneene, confruntate si cu o recesiune grava, precum si cu unul dintre cele mai ridicate niveluri ale somajului in randul tinerilor, este consemnata ascensiunea acestor forte. Mai mult, este discutabil daca Spania va urma drumul Greciei – victoria Syriza a fost facilitata nu doar de sprijinul popular, ci si de sistemul electoral elen, care, pentru a asigura stabilitatea majoritatii guvernamentale, acorda o „prima” de 50 de mandate primului clasat. In ciuda faptului ca Podemos se afla pe primul loc in preferintele alegatorilor, tanara formatiune nu va putea forma singura guvernul (in niciun caz fara sprijinul socialistilor).

  1. Problema majora a stangii europene este reactia sa prea timida fata de modelul austeritatii. Cu exceptia Partidului Social Democrat din Romania, care a contestat inainte de a prelua sarcina guvernarii acest model de politica economica, principalele partide de centru-stanga ale continentului nu au contestat „ortodoxia” neoliberala impusa la nivelul politicilor publice. Desi ideea reducerii cheltuielilor publice in limita sustenabilitatii lor nu este in sine ideologica sau apropriabila la acest nivel, ea a devenit pretextul flexibilizarii nesustenabile a pietei muncii, cu rezultate vizibile la nivel european in ceea ce priveste rata somajului, in special in randul tinerilor, precum si al demantelarii serviciilor publice, mai ales cele de sanatate si de educatie. Contestarea acestui discurs al austeritatii reprezinta marea provocare a stangii. Contextul perfect pentru reafirmarea principiilor progresiste a fost ratat. Mai mult, cu exceptia Italiei si a Romaniei, exista putine executive europene care au deviat de la modelul austeritatii. Dimpotriva, partide importante, precum socialistii francezi sunt puternic afectate de aceasta disputa, ajungand sa impuna direct politici de reducere a cheltuielilor publice.
  1. Criza economica europeana a fost urmata de o criza a modelului social european, in care cel din urma ar putea sa devina cea mai mare victima a politicilor de austeritate. In acelasi timp, in statele dezvoltate ale continentului, asistam la o imbinare total neasteptata intre xenofobie, austeritate si cheltuieli publice – statul social este contestat pentru ca ofera sprijin „indezirabililor”, imigrantilor sau marginalilor est-europeni, care in retorica populista priveaza astfel cetatenii de beneficiile ce li se cuvin. Austeritatea a produs cresterea saraciei la nivel european. Mai mult, cea mai grava consecinta a dezbaterilor recente este delegitimarea ideilor care stau la baza serviciilor publice, demonizarea ideii de solidaritate transnationala, criticarea generozitatii.
  1. Sarcina stangii europene nu este neaparat de a raspunde actorilor precum Syriza sau Podemos, ci mai degraba de a defini un program clasic de aparare a statului social (net mai putin radical decat programe din anii ’60-’80 ale socialistilor ori social-democratilor europeni). Sarcina stangii europene este de a arata ca exista alternative la austeritate, ce pot raspunde cu succes provocarilor curente, precum si realitatilor economice ale prezentului. Or, oportunitatea pentru PSD este de a promova mai mult in cadrul UE virtutile modelului mixt urmat in ultimii trei ani, care a dus si la crestere economica, si la majorarea cheltuielilor sociale; avem un nivel ridicat al investitiilor si o sustinere ferma a masurilor de protectie sociala. Acest model permite combinarea beneficiilor cresterii economice cu cele ale dreptatii sociale.

3. Riscuri si provocari pentru stanga europeana

  • Ascensiunea miscarilor extremiste si raspunsul stangii

Pe fundalul legitimarii implicite a curentelor eurosceptice, asistam nu numai la o erodare lenta a credibilitatii modelului social european, in mod special, sau a proiectului european, in ansamblu. Apar miscari politice xenofobe sau populiste, care sub masca atacurilor la adresa imigrantilor ce „paraziteaza” sistemele de beneficii sociale pledeaza consistent pentru demantelarea sau limitarea excesiva a libertatilor si drepturilor cetatenilor europeni. Mai mult, rasismul, xenofobia sau discriminarea devin legitime prin intermediul unui discurs ce trateaza numai aparent chestiunea finantelor publice.

Stanga europeana trebuie sa reactioneze ferm la aceste tendinte si sa demonstreze caracterul fals al multora dintre afirmatiile ce stau la baza acestor procese, precum si esenta acestei confruntari: caracterul democratic, transparent al societatilor europene. Un risc major pentru PSD este evitarea subiectului romanilor care lucreaza in strainatate. PSD este partidul care a actionat cel mai energic pentru apararea drepturilor acestora, in conditiile in care actorii politici de pe zona de dreapta a spectrului politic s-au opus acestor reactii.

  • Raportarea cu privire la combaterea austeritatii

Pe termen mediu, stanga trebuie sa arate care sunt alternativele la austeritate, riscand altminteri sa isi piarda relevanta. In ciuda evidentei socio-economice, campionii austeritatii continua sa sustina acest model distructiv pentru societatile europene si cu un impact negativ direct asupra cresterii economice. Cel mai mare risc politic pentru stanga europeana este legitimarea tacita a modelului austeritatii, prin lipsa unei pozitii transante in raport cu viabilitatea acestor proiecte. Pe termen scurt, primele „victime” ale austeritatii sunt politicile publice.

Un alt aspect important este constientizarea riscurilor pe care somajul in randul tinerilor le ridica – combaterea acestui fenomen trebuie sa fie una dintre prioritatile stangii. Este necesar ca programe precum „Primul job”, prin care este sustinuta angajarea tinerilor absolventi, sa fie prezentate la justa lor valoare: o masura anti-austeritate capabila sa raspunda uneia dintre cele mai mari provocari ale prezentului.

  • Construirea unui nou bazin electoral

In ciuda succeselor obtinute de formatiunile de stanga, realitatea electorala este ca formatiunile cuprinse in acest curent trebuie sa se adapteze unor procese socio-demografice ce au modificat realitatea societatilor europene. Pe de o parte, datorita cresterii sectorului tertiar, bazinul traditional al stangii – muncitorii industriali – este in scadere. Pe de alta parte, este evident ca stanga poate oferi raspunsuri pentru problemele grave cu care categorii sociale aprarent disparate – tinerii, profesionistii din servicii, persoanele marginalizate social – se confrunta. Sarcina cea mai importanta a stangii este de a explica faptul ca problemele cu care se confrunta diferite grupuri sociale sunt de fapt legate si ca solutia cea mai la indemana consta in reconstruirea statului social.

  • Sustinerea proiectului european

Demantelarea sau delegitimarea Uniunii Europene afecteaza implicit si stanga europeana. Unul dintre factorii care definesc politica de stanga este capacitatea acestui model de dezvoltare si de organizare sociala de a trece dincolo de diferentele de rasa, etnie sau gen. Proiectul european este dezvoltarea naturala a ideilor de solidaritate. Existenta unei stangi europene este legata definitiv de proiectul european, iar apararea sa trebuie sa fie principalul obiectiv pe termen scurt si mediu.

4. Romania are nevoie de o stanga puternica intr-un context extrem de dificil

Contextul regional in care se gaseste Romania este unul care genereaza atat numeroase oportunitati, cat si riscuri, pe care orice guvernare responsabila trebuie sa le aiba in vedere. De departe, actiunile Rusiei reprezinta cea mai mare provocare la adresa securitatii regionale si, chiar a ordinii internationale. Ordinea postbelica si mai ales, cea post-Razboi Rece, s-a bazat pe afirmarea si mentinerea principiului suveranitatii. Existenta statelor suverane este unul dintre elementele fondatoare ale ordinii internationale, iar contestarea acestei norme ridica numeroase semne de intrebare cu privire la stabilitatea politica a Estului Europei. Totodata, ofensiva rusa pune sub semnul intrebarii atat politicile Uniunii pentru vecinatatea ei estica, precum si capacitatea ei de a actiona ca un factor pozitiv in democratizarea continentului.

Desi Uniunea Europeana a reusit sa aiba o reactie unitara in raport cu actiunile Rusiei, exista mai multe elemente care trebuie avute in vedere de orice decident responsabil. Pe de o parte, curtarea de catre Rusia a unor state europene (in special Grecia si mai ales Ungaria) ridica pe termen lung tocmai problema solidaritatii si soliditatii pozitiei adoptate de Uniunea Europeana – subminarea politica a consensului european este o realitate, cu atat mai grava pentru Romania cu cat aceste dinamici au loc in proximitatea ei.

Pe de alta parte, este evident ca orice sansa de impunere a unei politici europene in Estul continentului depinde exclusiv de capacitatea de actiune comuna a membrilor UE.

Contextul regional trebuie completat de problema securitatii energetice, pe care realitatea unui conflict politic cu Rusia o face din ce in ce mai acuta. Din nou, numai actiunea concertata la nivelul Uniunii Europene, precum si eforturile nationale pentru cresterea eficientei energetice si diversificarea surselor de aprovizionare, reprezinta solutii fezabile in fata acestei realitati ce nu mai reprezinta de mult timp un simplu cost economic aditional.

Romania se afla in acest moment in pozitia celui mai stabil stat din regiune. Mai mult, Romania este singurul stat din regiune care si-a asumat deschis o politica externa atlantista, bazata pe respectarea valorilor democratiei si suveranitatii. Este important sa continuam acest curs al politicii externe, cu toate costurile pe care, pe termen scurt, dar mai ales in vecinatate, trebuie sa le suportam.

Despre societatea omenoasa si de ce avem nevoie de ea

22 Mar Romania 2020

Despre societatea omenoasa am vorbit pentru prima data in plenul Parlamentului in luna februarie, cand am prezentat prioritatile guvernamentale pe urmatoarele luni; a fost un semn de respect fata de Parlament ca principala institutie democratica a tarii. O asemenea societate, una omenoasa, nu se obtine insa accelerand in cateva luni, ci presupune o schimbare de mentalitate, un lucru in echipa intre toti cei care doresc progresul Romaniei si o viziune clara pentru tara. De ce spun asta? Pentru ca in ultimul deceniu am bajbait in intuneric la capitolul viziune, consumand prea mult din energia noastra in conflicte interne, intretinuti fiind si de caracterul profund conflictual al unor oameni politici. 

Dincolo de trecut insa trebuie sa ne concentram pe viitor: de la “sarac si cinstit” al domnului Iliescu din anii 90 nu am mai avut pe nimeni care sa articuleze o viziune de societate. Am trecut prin 25 de ani de tranzitie, e suficient, e important acum sa punem bazele serioase ale cresterii si dezvoltarii tarii: e legitim sa ne dorim sa fim “prosperi si cinstiti“. Dincolo de planuri economice care sa ne duca la prosperitate sau de actiunea justitiei care sa asigure ca cine e necinstit plateste, e important sa vedem si ce societate ne dorim. In acest context, e important sa vorbim despre societatea omenoasa, ca model pe care vi-l propun.

Sunt social-democrat: cred in oameni si in dreptate sociala. Inteleg foarte bine si utilitatea capitalului si il respect, insa stiu ca, si istoria ne-o arata, capitalul trebuie reglementat pentru a nu da loc abuzului. Nu imi doresc sa traiesc doar intr-o societate in care unii profita si restul – marea majoritate – alcatuieste o masa pierzatoare. Nu cred ca o asemenea societate ar fi echilibrata: solutia mea e o clasa mijlocie mereu mai puternica prin ridicarea oamenilor din saracie. E usor sa vii cu idei aparent atragatoare gen “stat minimal” sau “libera initiativa” cum fac PNL-PDL si alti amici ai lor de pe dreapta, dar adevarul e ca noi avem nevoie de un stat activ si eficient nu de un stat care sa stea cuminte intr-un coltisor si sa se uite la Romania asa cum e acum, cu atat de multi dintre romani aflati sub pragul saraciei. Dincolo de aceasta cifra se ascund drame personale si de familie, pe care o parte din clasa politica, obisnuita cu cafenele din centrul Bucurestiului, nu le intuieste, si pe care eu le-am vazut prin desele calatorii prin tara in ultimii ani.    

Sunt de acord ca munca este secretul succesului, poate ajutata si de un dram de noroc, de care avem cu totii nevoie in viata in momente cheie. Munca nu e de stanga sau de dreapta, ca de altfel nici omenia, sunt sigur ca sunt oameni la dreapta care, dincolo de pasiunea doctrinara, inteleg ca exista multa saracie in Romania si ca asta e principala amenintare la adresa viitorului tarii. Nimeni nu spune ca oamenii nu trebuie sa munceasca, insa statul in care imi doresc sa traiesc are grija ca cei care vor sa munceasca sa vada un guvern care se preocupa de ei, nu care le inchide usa in nas cu slogane gen “esti liber, ai initiativa, hai, reuseste in viata!”. Nu poti sa te uiti in ochii unui copil sau batran si sa ii zici “succes, hai pa!” – sper ca “dreapta” romaneasca nu va ajunge chiar acolo, desi asta da de inteles prin faptul ca nu are nicio componenta sociala in planul lor de guvernare. 

Societatea omenoasa pe care mi-o doresc pentru Romania ar avea in vedere in primul rand o schimbare de atitudine: abandonarea ideii de individualism crunt in favoarea celei de comunitate. Ajutorul social nu e “pomana” ci o investitie in viitorul comun, in succesul comunitatii. Saracia a fost demonizata pe nedrept, de parca oamenii aceia aveau toate oportunitatile de pe lume si le-au dat cu piciorul, nu au fost suficient de “liberi”, nu au avut suficienta “libera initiativa”. O societate care nu combina succesul cu solidaritatea legifereaza de fapt legea junglei: nu te-ai nascut in familia care trebuie, asta e! Or, eu nu cred asta: cred cu tarie ca fiecare copil si fiecare familie merita o sansa iar scopul meu ca social-democrat e sa arat ca o societate, o comunitate, presupune ca nimeni nu este lăsat în urmă. 

Desigur, provocarea stangii e sa dezvolte cat mai multe programe care sa invete oamenii sa pescuiasca, nu doar sa ofere peste. Am inceput sa facem asta si vom continua, intre timp insa sunt categorii sociale care au nevoie de ajutor in forma pura: nu ii poti spune unui copil sa mearga la munca si nu poti sa nu respecti pensionarilor o viata de munca. De asemenea, ii invit pe toti cei care cred doar in stampila “pomenii” sa faca o pauza si sa se gandeasca daca au fost ajutati vreodata in viata, in parcursul profesional: de familie, prieteni, alt gen de ajutor de la straini. Eu am fost ajutat, si nu mi-e teama sa recunosc asta. Familia a fost sprijinul meu, dincolo de multa munca. Ce fac insa cei care nu au acest ajutor sau familiile lor chiar nu pot sa ii ajute? Cum se ridica acesti oameni, cum pot ei face un salt din saracie in clasa mijlocie astfel incat sa fie cat mai multi romani care sa traiasca decent? Aici avem nevoie de un stat activ pentru a da o mana de ajutor la momentul potrivit. 

Societatea omenoasa are o componenta morala si umana puternica, pentru ca de aici porneste totul, e important sa revenim la normalitate, dincolo de politica conflictului. Or normalitate inseamna respect pentru cei din jur si o societate incluziva, pentru toti, nu o societate a segregarii. Un sfert din copiii Romaniei sunt sub pragul saraciei, daca nu facem ceva in urmatorii ani, acestia vor ramane saraci si ca adulti, vor intemeia familii care vor ramane in saracie, saracia se va perpetua. De aceea trebuie actionat de la inceput, sprijinind educatia ca ascensor social, oamenii acestia au nevoie doar de sansa unui start de succes. Educatia e cheie si pentru ca trebuie sa pregatim oamenii pentru economia secolului 21: acum poti face mult mai multe cu un Ipad decat cu puterea bratelor. 

La fel, o alta chestiune cheie, care tine de agenda reala a populatiei: slujbele; destui adulti inca isi cauta de lucru. Putine lucruri m-au bucurat mai mult in mandatul meu de Premier ca faptul ca am reusit sa ajutam la redeschiderea multora din locurile de munca desfiintate in 2010-2012. Azi, avem un somaj in scadere si un numar in crestere al locurilor de munca si al persoanelor ocupate. Mai avem inca multe de facut, iar cresterea salariului minim e doar primul pas spre un respect mai mare pentru oameni, mai ales cand avem o crestere economica sanatoasa. 

In societatea omenoasa este loc pentru toti: cei indrazneti nu sunt franati – dimpotriva, chiar ii invitam in proiecte de antreprenoriat social – in timp ce sunt ajutati cei care chiar au nevoie. Cred in societatea omenoasa ca o cauza justa, un nou contract social romanesc. Suntem diferiti si e normal sa avem opinii diferite, e important insa sa nu ne mai pierdem vreodata omenia sub impulsul populismului politic.

Va invit, romani de stanga sau de dreapta, sa demaram o dezbatere larga cu privire la societatea pe care ne-o dorim! Acest articol este un prim pas si o invitatie, va propun sa continuam dezbaterea pe internet.

P.S.

Acum o luna am fost la dezbaterea Friedrich Ebert Stiftung cu privire la Strategia Nationala privind Incluziunea Sociala si Reducerea Saraciei (2014 – 2020), unde am discutat cu multi oameni de stanga despre guvernare; ii invit sa participe la dezbaterea societala de mai sus. 

Va asigur ca asemenea demersuri, precum si masurile de crestere a clasei mijlocii prin ridicarea oamenilor din saracie, vor continua: guvernul acesta este unul de centru-stanga si nu va uita de dimensiunea sociala!

Romania 2020

RAPORTUL GUVERNARII – 80% din promisiuni indeplinite

22 Mar Raportul Guvernarii

Partidul Social Democrat este in fata unei situatii aparent neasteptate – aceea de a conduce o guvernare care se apropie de indeplinirea tuturor promisiunilor majore de campanie, cele asumate prin intermediul programului „USL – Romania Puternica”. Desi USL a fost abandonat de partenerii liberali, PSD a sustinut in continuare acest program si a incercat punerea sa in aplicare din toate punctele de vedere. In aceasta analiza, incercam sa aratam cum am reusit atingerea celor mai importante puncte din programul de guvernare. Mai sunt foarte multe de facut pentru a creste nivelul de trai al romanilor, viata oamenilor este inca foarte grea, dar in mod clar suntem pe drumul cel bun.

BANI PENTRU ROMANIA

PSD a promis, mai mult ca oricand, un nou model economic – in care sa respingem austeritatea si sa avem un echilibru intre actiunile pentru cresterea economiei si crearea de locuri de munca si, respectiv, masurile de echitate sociala si de reparatie fata de nedreptatile facute de guvernele de dreapta.

Acest model a fost adoptat – un model social-liberal, in care am facut mai putina politica si mai multa administratie. Guvernarea a fost alaturi de sectorul privat. S-a redus costul muncii. A fost sustinuta reindustrializarea si s-au promovat domenii cheie (precum IT). A crescut competitivitatea economica. S-a simplificat si scazut fiscalitatea. S-a relansat absorbtia de fonduri europene.

  • Am promis crestere economica de peste 3% in 2013, si am avut 3,4%; iar in 2014 am avut crestere de 2,9%, una din cele mai mari din Europa.
  • Am promis locuri de munca (1 milion de locuri de munca in 8 ani) – s-au creat in ultimii ani peste 200.000 de noi locuri de munca, iar ritmul este crescator.
  • Am promis crearea de locuri de munca si astazi subventionam jumatate din fondurile de salarii pentru anumite companii, acordam subventii pentru angajarea tinerilor absolventi, studentilor, somerilor tineri si pentru cei in varsta de peste 55 de ani.

ALTE PROMISIUNI INDEPLINITE:

  • Reducerea CAS cu 5 puncte – obiectiv realizat.
  • Reducerea TVA la alimente – obiectiv realizat la produsele de panificatie, si urmeaza si la alte produse, de la 1 ianuarie.
  • Revenirea TVA la nivelul de dinainte de taieri – de la 1 ianuarie, cel tarziu, revenim la 20%, iar dupa doi ani, scadem la 18%.
  • Reintregirea salariilor bugetarilor – obiectiv realizat.
  • Cresterea pensiilor mici si indexarea tuturor pensiilor – obiectiv realizat in fiecare an.
  • Cresterea salariului minim la 1200 RON pana la finalul mandatului – obiectivul va fi realizat, cresterea se face bianual.
  • Cresterea alocarilor pentru grupurile vulnerabile – obiectiv realizat.
  • Cresterea salariilor medicilor si profesorilor cu venituri mici – obiectiv realizat, iar cresterile vor continua.
  • Am promis grad de absorbtie de peste 50% (si de pana la 80%) – in prezent suntem la 53%, cu perspective de crestere.

PROIECTE DE INVESTITII

Investitii in noi spitale regionale (in lucru), extinderea SMURD in tara si in Republica Moldova, dotarea spitalelor judetene, crearea de noi centre sportive si finalizarea centrului ELI Magurele.

Finalizare a cca. 300 de noi kilometri in ultimii 3 ani – similar cu numarul de kilometri finalizati in cei 11 ani de dinainte de Guvernul actual.

AGRICULTURA SI ENERGIE

Cresterea subventiilor in agricultura – in 2014, subventia a fost cu 60% mai mare decat in 2011.

Campanii de reimpaduriri – incepute in 2013.

Proiectul independentei energetice si diversificarea surselor de energie, gazoduct spre Moldova si perfectionarea pietei certificatelor verzi.

Stoparea cresterii explozive la energie si gaze si amanarea liberalizarii preturilor pentru populatie.

Ajutor suplimentar pentru plata facturii la energie. Sprijin pentru consumatorii vulnerabili sa-si poata plati utilitatile si subventii categoriilor defavorizate pentru a usura povara acestora.

SANATATE, EDUCATIE, POLITICI SOCIALE

Compensarea medicamentelor si scaderea preturilor – de la 1 mai, vor scadea preturile la medicamente.

Cresterea salariilor pentru medicii rezidenti si pentru profesorii debutanti.

Redeschiderea de scoli si spitale inchise – azi, peste 500.000 de romani au din nou acces la aceste servicii taiate de PDL.

Modernizarea spitalelor judetene si infiintarea de noi maternitati.

Subventionarea accesului la internet in scoli, precum si sustinerea sportului in scoala – obiectiv realizat.

Cresterea investitiei in cercetare.

Indexarea pensiilor si cresterea pensiilor mici.

CONSTITUTIE

O noua Constitutie – dupa doi ani de dezbateri, in Parlament, proiectul de revizuire este aproape de finalizare, pana la sfarsitul actualei sesiuni parlamentare.

BUGET STABIL SI STIMULAREA SECTORULUI PRIVAT

Neimpozitarea profitului reinvestit – in vigoare din 2014.

Desfiintarea de tarife si avize, pentru o birocratie mai mica – numarul de taxe parafiscale s-a injumatatit.

Din 2015, vom avea programare bugetara multi-anuala.

Generalizarea sistemului SEAP, pentru combaterea coruptiei – obiectiv realizat.

Reducerea evaziunii si imbunatatirea colectarii. Restructurarea ANAF, masuri impotriva muncii la negru, Loteria bonurilor fiscale.

Plata datoriilor statului, obiectiv realizat inca din primele luni de guvernare.

Sustinerea industriei prin acordarea de ajutoare de stat si alocarea in fiecare an de la buget peste 200 milioane euro pentru stimularea productiei industriale.

JUSTITIE

Demascarea coruptiei PDL si trimiterea a sute de sesizari autoritatilor statului.

Eliminarea influentei politice asupra Justitiei – PSD s-a tinut de cuvant in obiectivul de a feri Justitia de control politic.

CIFRELE GUVERNARII

Romania isi reia CRESTEREA ECONOMICA pe baze solide

1

  • 2009-2010 – Romania a avut cea mai mare cadere economica din UE, dupa Tarile Baltice.
  • 2013 – a doua cea mai mare crestere economica din UE.
  • 2014 – a cincea rata de crestere economica din UE, crescand de doua ori mai mult decat media europeana si de peste trei ori mai mult relativ la media zonei euro.
  • Romania a depasit in 2014 PIB-ul din 2008. Cresterea economica este sustenabila, bazandu-se in principal pe industrie cu valoare adaugata ridicata.

 

PUTEREA DE CUMPARARE A ROMANILOR A CRESCUT

PIB-ul pe locuitor (paritatea puterii de cumparare) – % din media UE-28

2

  • 2013 – Romania a depasit cu 5 puncte procentuale nivelul din 2008 si cu 3 puncte procentuale nivelul din 2011.
  • 2013 – Romania inregistreaza a treia viteza de convergenta din UE, comparativ cu anul 2011 (dupa Lituania si Letonia). 13 tari europene au scazut, iar 3 au stagnat, relativ la media europeana.
  • 2013 – PIB-ul pe locuitor (la paritatea puterii de cumparare) a crescut cu 1000 de euro (+7.7%) fata de 2011, respectiv cu 1700 de euro (+14%) relativ la 2008.(Sursa Eurostat).

 

SOMAJUL ESTE IN SCADERE

Rata somajului (conform Metodologiei BIM – ComisiaEuropeana)

3

  • Rata somajului s-a majorat cu 1,5 puncte procentuale la sfarsitul lui 2011, comparativ cu sfarsitul anului 2008, dupa care s-a stabilizat la aproximativ 6,9-7%.
  • In 2014, Romania a avut a opta cea mai redusa rata a somajului din UE (ca medie anuala) si a doua cea mai scazuta rata a somajului dintre tarile din Europa Centrala si de Est, dupa Cehia (Ungaria – 10,2%; Polonia – 10,3%; Bulgaria – 13%).
  • Rata somajului a continuat sa scada in decembrie 2014, inregistrand nivelul minim din vara anului 2009 pana in prezent.

 

A CRESCUT NUMARUL LOCURILOR DE MUNCA

Efectivul salariatilor din economie (milioane salariati cu timp normal de munca si care provin de la firme cu cel putin 4 angajati)

4

  • Ianuarie 2011 – numarul de salariati a atins nivelul minim din ultimii 50 de ani – 4,09 milioane, in scadere cu 740 de mii, comparativ cu septembrie 2008 si cu 712 mii, fata de ianuarie 2009.
  • In prezent, cresterea numarului de contracte de munca a permis egalizarea numarului de contributori salariati cu numarul de pensionari.

 

AM CRESCUT DE SAPTE ORI RATA DE ABSORBTIE A FONDURILOR EUROPENE!

Rata de absorbtie a fondurilor europene in perioada 2009-ianuarie 2015

5

  • Rata de absorbtie curenta s-a majorat de aproape 7 ori, comparativ cu aprilie 2012; crestere cu 43,5 puncte procentuale.
  • Suma totala primita de la Comisia Europeana (inlusiv prefinantari) este de aproape 10 miliarde euro – 53% din alocarea UE 2007-2013.

 

SCAD PRETURILE!

Rata inflatiei in perioada decembrie 2008-ianuarie 2015

6

  • Inflatia se afla la un minim istoric din ultimii 40 de ani. Printr-o combinatie optima de politici fiscal-bugetare, am asigurat BNR marja de manevra in lupta cu cresterea preturilor.
  • Inflatia mai mica inseamna o crestere a puterii de cumparare a populatiei.
  • La finalul anului trecut (decembrie 2014, fata de decembrie 2013) preturile marfurilor alimentare au scazut. Cele mai mari scaderi le regasim la cartofi (– 36%), ulei (-8%), zahar (-18%).
  • De asemenea, preturile la utilitati au scazut cu 2% la energie electrica si 2% la energie termica si au crescut cu doar 2,6% la gaze, prin amanarea calendarului de liberalizare a preturilor.

 

DUPA TAIERILE DIN GUVERNARILE PDL, SE REVINE LA O CRESTERE CONSTANTA A SALARIILOR

Castigul salarial mediu net (lei) in perioada decembrie 2008-decembrie 2014

7Decembrie 2013 – Decembrie 2014

  • Castigul salarial mediu net s-a majorat cu 6%, iar puterea de cumparare a salariatilor (masurata cu ajutorul indicelui castigului salarial real) s-a majorat cu 5,1%.

Mai 2012-Decembrie 2014 vs. Ianuarie 2009-Aprilie 2012

  • Ianuarie 2009-Aprilie 2012 – castigul salarial mediu net s-a majorat cu 4%, iar preturile bunurilor de consum au crescut cu 18%. Salariatii au pierdut 12% din puterea de cumparare.
  • Aprilie 2012 – Decembrie 2014 – castigul salarial mediu net s-a majorat cu 20%, iar preturile bunurilor de consum au crescut doar cu 5,9%. Puterea de cumparare a salariatilor s-a majorat cu 13%.

 

A CRESCUT CU 40% NIVELUL SALARIULUI MINIM!

Salariul de baza minim brut (lei) in perioada decembrie 2008-ianuarie 2015

8

  • Incepand cu 1 ianuarie 2013, au avut loc cinci cresteri ale salariului minim brut;
  • Salariul minim s-a majorat cu 275 de lei comparativ cu aprilie 2012 (+ 40%).
  • Salariul minim va creste la 1050 lei incepand cu 1 iulie 2015 si la 1200 lei la sfarsitul anului 2016.
  • Puterea de cumparare a angajatilor care obtin salariul minim a crescut in perioada aprilie 2012 – ianuarie 2015 cu 32%, comparativ cu 9,4% in perioada ianuarie 2009 – aprilie 2012.

 

DUPA INDATORAREA MASIVA DIN VREMEA GUVERNARII PDL, SCADE DATORIA EXTERNA A ROMANIEI

 Soldul datoriei externe totale (miliarde euro) in perioada decembrie 2008-ianuarie 2015

9

  • Ianuarie 2009-Aprilie 2012: Datoria externa totala a crescut cu 27,4 miliarde de euro (+ 1300 de euro/fiecare locuitor al Romaniei).
  • Mai 2012-Decembrie 2014: Datoria externa totala s-a redus cu 5,5 miliarde de euro.
  • Datoria externa totala (pondere in PIB) a crescut de la 52%, in decembrie 2008, la 75% in decembrie 2011; la sfarsitul lui decembrie 2014, ponderea datoriei externe a fost de 62%.

 

AM  STOPAT MODELUL GUVERNARII PE DATORIE

 Datoria publica (metodologia ESA 95; ca pondere in PIB) in perioada 2008-2014

10

  • 2009-2011 – Datoria publica (pondere in PIB) a crescut in numai trei ani de 2,6 ori (+ 20,8% din PIB), comparativ cu anul 2008.
  • 2012-2014 – A incetinit ritmul de crestere a datoriei publice (+5,7% din PIB, relativ la 2011), aceasta urmand a se stabiliza la 40% din PIB.
  • Rezerva financiara (buffer-ul) la Ministerul de Finante a fost, in 2014, de 6,8 miliarde de euro, fiind cu 1,9 miliarde mai mare decat la sfarsitul lunii aprilie 2012 (desi nevoile de finantare sunt mai mici) – Guvernare responsabila.
  • Rezerva financiara (buffer-ul) este de 4,5% din PIB si este inclusa in datoria publica.

 

DEFICITUL BUGETAR A AJUNS LA CEL MAI SCAZUT NIVEL DIN ULTIMII ANI

 Deficitul bugetar (ca pondere in PIB) in perioada 2008-2014

11

  • 2009-2011 – Romania a inregistrat deficite bugetare de 2-3 ori mai mari decat nivelul de 3%; Romania s-a aflat in Procedura de Deficit Bugetar Excesiv.
  • 2012-prezent – Romania a inregistrat deficite bugetare de cel mult 3% din PIB;
  • 2012 – cea mai mare reducere a deficitului bugetar comparativ cu un an anterior (-2,5 puncte procentuale din PIB).
  • In 2014, deficitul bugetar a scazut la 1,9% din PIB, in conditiile in care, in decembrie, s-au achitat arierate si s-au platit despagubiri in avans.
  • O economie cu deficit bugetar redus va fi capabila sa se autofinanteze si nu va mai avea nevoie de ajutor extern, decat intr-o masura foarte mica.
  • Un deficit bugetar mic inseamna o datorie publica mica si inseamna ca nu mai aruncam pe generatiile viitoare consumul nostru prezent.

 

COSTURILE DE FINANTARE ALE ROMANIEI AU AJUNS COTE FOARTE REDUSE

Costurile de finantare in lei (randamentele la titlurile de stat) comparative 2009-februarie 2015

12

  • 2014 – Costurile finantarii s-au redus de 7 ori la titlurile de stat emise pe 6 si 12 luni si de 5 ori la titlurile de stat pe 5 ani.
  • 2012-2014 – a crescut semnificativ gradul de incredere al pietelor financiare in privinta capacitatii Guvernului de a-si plati datoriile – Romania este credibila in fata investitorilor externi.
  • 2014 – Romania s-a imprumutat la dobanzi minime istorice si pe pietele internationale.
  • 2012-2014 – maturitatea medie ramasa corespunzatoare datoriei publice a crescut de la 3,6 ani, in 2011, la 4,4 ani, in 2013 si la 4,9 ani, in mai 2014, ceea ce inseamna reducerea presiunii privind finantarea pe termen scurt
  • Costul datoriei publice totale s-a redus (nivel minim istoric in ultimii 25 de ani).

 

CRESC PENSIILE ANUAL

Pensia medie lunara de asigurari sociale de stat in perioada 2009-2014

13

  • Ianuarie 2009-Aprilie 2012 – Pensia medie a crescut cu 44 de lei, adica cu 6%. In acelasi interval, preturile medii de consum s-au majorat cu 18%, astfel ca puterea de cumparare a pensionarilor s-a redus cu 10%.
  • Mai 2012-Decembrie 2014 – Pensia medie s-a majorat cu 66 de lei (+8,5%), iar puterea de cumparare a pensionarilor a crescut cu peste 3%. De la 1 ianuarie 2015, pensile au crescut cu 5%.
  • 2013 si 2014 – primii ani in care este respectata legea privind indexarea pensiilor.

 

PRODUCTIA INDUSTRIALA ISI REVINE LA NIVELURILE ANTERIOARE CRIZEI

Ritmul de crestere a productiei industriale (serie ajustata sezonier) (% fata de anul anterior), in perioada 2008-2014

14

  • 2014 – crestere de 6,1% a productiei industriale a Romaniei, printre primele tari din UE.
  • 2012-2014 – un nou model industrial - se inregistreaza cresteri semnificative ale industriei medium si high-tech: echipamente electrice (+13.7% an/an), alte mijloace de transport (+19% an/an), calculatoare si produse electronice si optice (+53.9% an/an) – (date ajustate cu numarul de zile lucratoare, conform Eurostat).

 

EXPORTURILE AU CRESCUT, ARATAND O ECONOMIE MAI COMPETITIVA

Exporturi (miliarde euro) in perioada 2008-2014

15

  • 2014 – Romania a inregistrat un maxim istoric al exporturilor de aproape 53 miliarde de euro, in crestere cu 7,2 miliarde de euro, comparativ cu anul 2011.

 

EXPORTURILE ALIMENTARE AU DEPASIT IMPORTURILE!

Soldul balantei comerciale si soldul balantei cu produse agroalimentare (miliarde de euro)

16

  • 2013 – excedent comercial cu produse agroalimentare, pentru prima data in ultimii 19 ani;
  • 2013 – exporturile de produse agroalimentare au atins un maxim de 5,3 miliarde de euro, cu 3 miliarde mai mult, comparativ cu 2008.
  • 2014 – in primele 10 luni, exporturile de produse agroalimentare au ajuns la 4,5 miliarde euro, iar excedentul balantei comerciale cu produse agroalimentare a fost de 496 milioane euro.

 

AM READUS PE PROFIT COMPANIILE DE STAT

Profitul brut al companiilor de stat (milioane de lei) in perioada 2008-2014

17

  • 2013 – profit brut de peste 3 miliarde de lei – cea mai buna performanta a companiilor de stat din perioada analizata 2006-2013.
  • 2013 – ponderea in PIB a arieratelor companiilor de stat a fost de 3,6%, comparativ cu 6,9% in 2009; 4,7% in 2011.
  • 2013 – cea mai mare marja de profit (raport intre rezultatul net si veniturile totale) din perioada 2006-2013 – 3,9%, comparativ cu pierderi de 6,8% in 2009 sau 5,3% in 2010.

 

CEA MAI MARE CRESTERE A NUMARULUI DE KM DE AUTOSTRADA DIN ULTIMII ANI

 Numarul total de km de autostrada la sfarsitul lui 2014: 696 km

18Tronsoanele de autostrada inaugurate in perioada 2012-2014:

  • 2012: un total de 126,3 km
  • 2013: un total de 116,07 km
  • 2014: un total de 50,33 km

 In perioada 2000 – sfarsitul anului 2011, media kilometrilor de autostrada inaugurati a fost de 25,6 km / an.

 In perioada 2012 – sfarsitul anului 2014 au fost receptionati un total de 292,6 KM de autostrada, media kilometrilor inaugurati fiind de 97.5 KM / an.

 

RISCUL DE FALIMENT AL ROMANIEI ESTE LA CEL MAI SCAZUT NIVEL DIN ULTIMII ANI

Riscul de default (incetare de plati) pe baza CDS, in perioada 2011-2014

19

  • In perioada 2009-2011, Romania ajunsese in Top 10 tari cu cel mai mare risc de default din lume, conform Standard and Poor’s.
  • Ca urmare a increderii crescute in economie, astazi Romania are un risc de sub 10%, este mai putin riscanta decat Croatia (17,7%), Portugalia (16,8%), Bulgaria (12,8%) Turcia (12,4%) Ungaria (risc 12,2%), Italia (risc 10,4%).
  • CDS (credit default swap) au scazut de la 767 puncte, in februarie 2009, la 121,3 puncte in prezent, ceea ce reflecta increderea in economia Romaniei.

Mult succes in noul an scolar!

15 Sep Noul an scolar

Ziua de 15 septembrie este pentru mine si pentru milioane de parinti din Romania o bucurie! Scoala a jucat si joaca un rol central in viata fiecarei generatii. Ca om politic trebuie sa adaug bucuriei preocuparea pentru viitorul sistemului national de educatie si responsabilitatea fata de deciziile care il influenteaza.

Nicio placere egoista si nicio avere materiala nu pot inlocui bucuria pe care o simte parintele care isi trimite copilul la scoala, avand certitudinea ca aceasta este sansa sa in viata.

Prea multele reforme incepute si neterminate au fragmentat sistemul si, in destule parti ale sale, l-au golit de substanta. Educatia nu este o marfa ce poate fi tratata in logica pietei si inseamna mai mult decat o diploma.

Administrat de oameni nepriceputi, unii dintre ei pretinsi savanti care dispretuiau traditia si valorile scolii romanesti, invatamantul s-a scufundat lent, dar sigur. Taierea salariilor cadrelor didactice si campaniile pornite de la cel mai inalt nivel impotriva profesorilor au ipotecat viitorul scolii romanesti. Acum batalia noastra este una data pentru recastigarea increderii romanilor in sistemul educatiei publice​!​

Anul acesta incepem scoala cu ceva mai multe sperante. Am initiat reconstructia sistemului de valori pe care se bazeaza educatia publica, care sper sa repuna pe picioare invatamantul. Am dat un semnal – ca tinerilor valorosi trebuie sa li se acorde toata atentia si increderea.

Pentru viitor, vom regandi atat rolul invatamantului in societate, cat si relatia dintre profesor si elev. Familia trebuie sa devina un partener cu drepturi egale al scolii si al educatorilor. Fara triada profesor, elev, parinte nu putem construi nimic temeinic in educatie. Invatamantul este domeniul central de care va depinde modernizarea si dezvoltarea Romaniei.

Urez tuturor educatorilor, elevilor si parintilor un an scolar plin de impliniri si ii asigur ca impreuna cu Guvernul voi acorda toata atentia de care are nevoie sistemul educatiei, de care depinde viitorul Romaniei!

Despre starea economiei si adevaratele riscuri

27 Mar

http://economie.hotnews.ro/stiri-finante-16909466-fmi-aproba-prima-doua-evaluare-acordului-romania-cresterea-economica-atins-nivelul-maxim-dupa-criza-inflatia-este-minimul-istoric-dar-sectoarele-economic-financiar-raman-vulnerabile-socuri.htm

Sa fim destepti si realisti ca sa nu stricam ce am facut bine in 2012-2013!

Sa asiguram o crestere treptata si rationala, care sa ne dea siguranta pt viitor. Acesta este modelul in care cred si pe care l-am sustinut din 2012 incoace.

Demagogia dinspre Basescu-PMP sau cea de la Antonescu-PNL – la fel de lipsita de acoperiri si, deci, iresponsabila si periculoasa pt anii care vin!

Acciza la carburant inseamna un minus de 2,5 mld RON/an, reducerea CAS – 5,7 mld/an, reducerea TVA la 19% 10 mld/an, cofinantarea cu minimum 25% a programelor din fonduri europene 4,5 mld RON/an!

Putem sa facem aceste lucruri gradat si cu eforturi comune. Asta este diferenta dintre noi si modelul din epoca Boc – putem finanta, in acelasi timp, si constructie de autostrazi, si pachete de relaxare fiscala, dar si masurile de dreptate sociala fata de bugetari si fata de pensionarii loviti de criza.

Cine spune ca totul trebuie facut in 2014, doar pentru campania electorala, sa nu uite ca asa s-a facut in 2009, si in 2010 a venit catastrofa in Romania.

Sustinem clasa de mijloc!

9 Mar

imm 2Guvernul pe care il conduc va fi primul care va respecta legea conform careia IMM-urile sunt sustinute de la buget cu minimum 0,4% din PIBMa bucur sa anunt ca luna aceasta vor intra in vigoare patru programe menite a ajuta IMM-urile si tinerii antreprenori. Este vorba de programele Tineri Intreprinzatori, Stimularea Femeilor Manager, la care inscrierile vor fi deschise de maine, programul Start, care va incepe de saptamana viitoare, si programul de dezvoltare pentru IMM-uri, disponibil din luna aprilie.

Pe langa Schema de minimis de 2 miliarde ron (cu posibilitate de prelungire la 4 miliarde RON), care faciliteaza accesul la credite prin mecanismele de garantare si contragarantare, la care aveam deja peste 7000 de IMM-uri aplicante eligibile la final de ianuarie, luna aceasta si luna viitoare intra in functiune aceste patru programe:

1)  Programul Tineri intreprinzatori, de luni, cu finantare nerambursabila de pana la 10.000 de euro. Debutantii in afaceri, cu varsta de pana la 35 de ani, pot sa depuna online cererile incepand cu data de 10 martie. Buget, 21 milioane de lei. Institutia – Departamentul pentru IMM-uri, mediul de afaceri si turism. Tinerii primesc 50% din valoarea totala a cheltuielilor eligibile aferente planului de afaceri, dar nu mai mult de 10.000 euro. Fondul National de Garantare al Creditelor pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii va garanta pentru creditele contractate de firmele infiintate de tineri in vederea realizarii planurilor de afaceri acceptate de Departamentul pentru IMM-uri, Mediul de Afaceri si Turism, cu pana la cel mult 80% din valoarea creditului solicitat, in limita sumei de 80.000 euro, echivalentul in lei. Beneficiarii programului vor fi scutiti de la plata contributiilor de asigurari sociale datorate de angajatori, pentru veniturile aferente timpului lucrat de cel mult 4 (patru) salariati, angajati pe perioada nedeterminata.

2) Programul de stimulare a Femeilor Manager incepe chiar de luni. El inseamna alocare financiara nerambursabila de maxim 90% din valoarea totala a cheltuielilor eligibile efectuate (exclusiv TVA) si nu poate depasi suma de 41.500 lei/beneficiar. Bugetul programului pentru anul 2014 este de 500.000 lei.

3) Programul Start – acces la finantare a tinerilor intreprinzatori. Incepe din 17 martie. Bugetul alocat pentru 2014 este de 13 milioane de lei. Si aici estimam cateva sute de beneficiari. Programul inseamna finantari nerambursabile de maximum 80% din valoarea cheltuielilor eligibile aferente proiectului, dar nu mai mult de 100.000 lei/beneficiar. Intreprinzatorii trebuie sa contribuie cu restul banilor din surse proprii.

4) Programul de dezvoltare pentru IMM-uri va incepe din aprilie. Inseamna finantare pentru dezvoltarea si modernizarea activitatilor de comercializare a produselor si serviciilor de piata. Bugetul alocat programului este de 18 milioane de lei. Beneficiarii eligibili primesc finantari nerambursabile de maximum 80% pentru microintreprinderi, 70% pentru intreprinderi mici si 60% pentru intreprinderi mijlocii din valoarea totala a cheltuielilor eligibile efectuate (exclusiv TVA). Valoarea maxima a grantului nu poate depasi 80.000 lei pentru fiecare beneficiar.

Actualul guvern nu este doar format din tineri, ci este de partea tinerilor. Vreau sa ii incurajam pe tinerii antreprenori si sa ii ajutam in dezvoltarea unei afaceri la noi in tara, care sa creeze astfel noi locuri de munca in Romania.

La multi ani, Romania! La multi ani romanilor de pretutindeni!

1 Dec

tricolor

Astazi, de 1 decembrie, imi doresc sa avem intelepciunea celor care, la 1918, au inteles cat de important este sa fim solidari, sa fim uniti intr-o singura natiune. Imi doresc sa privim spre viitor, sa depasim ura si dezbinarea, si sa construim impreuna proiectul de tara care sa ne uneasca, sa ne mobilizeze si sa ne faca din nou sa fim mandri de Romania.

Acum este momentul sa construim ceea ce ne dorim de atatia ani: o Romanie Puternica, cu institutii eficiente, cu o economie functionala si o societate dreapta si echitabila. Este ceea ce, in urma cu 95 de ani, isi doreau si inaintasii nostri sa fondeze si sa lase urmasilor lor.

Avem toate motivele sa fim mandri de prezentul nostru, de locul in care am ajuns azi! Trebuie sa fim mandri de toti cei care au ridicat drapelul Romaniei in lume, fie ca vorbim de performeri, sportivi cu mari performante, cercetatori sau inventatori; elevii si studentii olimpici, medaliati la competitii externe sau artisti premiati.

Trebuie sa fim mandri de toti acei romani care, sub anonimat, isi fac datoria zilnic pentru tara, fara sa apara in presa – fie ca vorbim de militari, medici, pompieri, politisti sau profesori.

Trebuie sa fim mandri de faptul ca statul roman incepe sa fie din nou eficient si puternic. Astazi avem crestere economica dupa ani de austeritate; reparam multe din nedreptatile anilor trecuti; marim salarii si pensii, platim datorii, suntem mai corecti cu partenerii statului; scoatem tara din izolare si lucram la noi proiecte mari – independenta energetica, afirmarea unor domenii cheie, precum agricultura, industrie auto si IT sau dezvoltarea infrastructurii.

Trebuie sa fim mandri ca parcursul nostru in Europa si pe plan international devine unul tot mai solid. Acest an marcheaza inceperea unui amplu proces de reafirmare a pozitiei noastre in lume, un proces prin care Romania isi regaseste puntile de legatura cu Europa, SUA si cu alti prieteni istorici din toate colturile lumii.

Si, ca un mesaj special, trebuie sa fim mandri ca fratii nostri din Republica Moldova urmeaza acelasi parcurs ca si noi, spre Europa, in care ne vom regasi impreuna in anii urmatori.

Toti acesti pasi ne duc catre momentul in care vom sarbatori 100 de ani de cand Romania este unita. La 95 de ani de la Marea Unire, avem datoria sa inaintam pe calea unitatii, a constructiei, a unei societati demne si puternice. Sa privim spre viitor, sa dam noilor generatii un nou proiect, un nou sens, o noua speranta. Sa ne propunem ca in urmatorii ani sa continuam pe acest drum, un drum pe care il privesc cu speranta, pentru ca avem suficiente motive sa fim optimisti si increzatori in fortele noastre.

Indiferent de diversele provocari, Guvernul Romaniei isi va face treaba si nu se va lasa tulburat de scandal, de conflicte interne inutile. Avem datoria sa inaintam pe un drum al unitatii, al constructiei, al unei societati demne si puternice. Inca mai sunt multe de facut, dar sunt convins ca putem privi cu mandrie spre viitor, intr-o Romanie puternica, o Romanie ce-si respecta cetatenii si le ofera un nivel de trai mai bun.

Mesajul pe care-l transmit azi tuturor romanilor este unul de unitate, intr-o zi in care trebuie sa fim mandri de trecutul nostru, mandri de ceea ce suntem azi, mandri de ceea ce putem deveni!

La multi ani, Romania!

La multi ani romanilor de pretutindeni!

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 971 other followers

%d bloggers like this: