Despre provocarile stangii in Europa de azi

22 Mar

Context Extern - Social-democratie

1. Stanga ramane una dintre fortele centrale pe continentul european

La nivelul Uniunii Europene, Socialistii europeni detin 191 din cele 751 de mandate de europarlamentar, fiind al doilea grup, ca marime, din cadrul Legislativului Uniunii Europene. Socialistii au 122 de reprezentanti in randul celor 353 de membri ai Comitetului Regiunilor.

8 dintre cei 28 de comisari europeni sunt reprezentanti ai socialistilor sau social-democratilor, detinand portofolii importante, precum cel de Inalt Reprezentant pentru Politica Externa si de Securitate Comuna, prin Federica Mogherini, cel pentru Uniunea Energetica, prin Maros Sefcovic, ori cel al Politicii Regionale prin Corina Cretu.

Nu mai putin de 10 dintre cei 29 de membri ai Consiliului European sunt reprezentanti ai social-democratiei sau ai stangii (in diversele sale forme).

Partidul Social-Democrat din Romania este, in urma alegerilor din 2014, al patrulea ca importanta in interiorul grupului Aliantei Progresiste a Socialistilor si Democratilor (dupa partide importante, ca Democratii italieni, social-democratii germani ori laburistii britanici, dar inaintea unor partide cu o traditie mult mai indelungata – precum cel francez sau cel spaniol).

In Europa, fortele de stanga si centru-stanga se afla la guvernare in 18 state. In Franta, Italia, Romania, Republica Ceha, Suedia, Austria, Danemarca, Slovacia, Croatia si Lituania, partidele de centru-stanga sunt partidele principale ale coalitiei de guvernare. In Germania, Olanda, Finlanda, Irlanda, Slovenia, Estonia si Luxemburg, reprezentantii socialistilor sau social-democratilor sunt parteneri in coalitiile de guvernare (fara a fi partid dominant). Malta este singura tara din cadrul UE unde stanga conduce un guvern monocolor.

In Portugalia, cele mai recente sondaje indica faptul ca socialistii sunt favoriti sa castige alegerile parlamentare (se afla pe primul loc, cu 37-38% din intentia de vot). Similar, laburistii britanici se afla pe primul loc in sondaje, in perspectiva alegerilor din luna mai (33-34% din voturi). In Danemarca, social-democratii au un avantaj minor (0,2%) fata de liberali. In Estonia, social-democratii sunt asteptati sa ramana a treia forta politica a tarii, ramanerea la guvernare depinzand de jocul aliantelor politice. Aceeasi situatie se regaseste si in Finlanda, unde social-democratii sunt asteptati insa sa devina a doua forta politica a tarii. Stanga poloneza obtine in continuare rezultate sub potential, principala forta politica de centru-stanga osciland in jurul pragului de 10% (insuficient pentru accesul la guvernare). Tot intr-o situatie dificila se afla si socialistii spanioli (18,3% dupa 4 ani de opozitie), depasiti in sondaje nu numai de populari, ci si de formatiunea de extrema stanga Podemos, care isi continua ascensiunea inceputa la alegerile europarlamentare din 2014 (cotata in prezent la 27,7%).

2. Provocarea stangii extreme

Cu toate ca partidele stangii europene reprezinta in acest moment una dintre principalele forte politice ale continentului, atat din perspectiva succeselor electorale, cat si din perspectiva mandatelor si pozitiilor detinute, aceasta se confrunta cu aparitia unei contestari ideologice venite tocmai de la stanga.

Este evident ca resuscitarea stangii extreme sau radicale este o consecinta directa a efectelor create de criza economica si financiara, precum si un rezultat al politicilor de austeritate. Cu toate acestea, situatia politica la nivel european este una mai complexa decat pare la prima vedere, iar pentru stanga europeana, provocarea nu este, asa cum ar parea initial, blocarea ascensiunii formatiunilor radicale sau populiste.

Argumentul istoric, precum si evidenta ultimilor ani arata ca perioadele de criza sau de puternice tulburari economice au drept rezultat alimentarea extremismului, a nationalismelor ori a miscarilor radicale. Rezultatele electorale ori sondajele descriu aceasta realitate, dar nu cauzele ei. In egala masura, ascensiunea fortelor politice precum Podemos in Spania, ori Syriza in Grecia, nu trebuie supralicitata. Avem de-a face in mare parte cu situatii singulare – numai in cele doua state mediteraneene, confruntate si cu o recesiune grava, precum si cu unul dintre cele mai ridicate niveluri ale somajului in randul tinerilor, este consemnata ascensiunea acestor forte. Mai mult, este discutabil daca Spania va urma drumul Greciei – victoria Syriza a fost facilitata nu doar de sprijinul popular, ci si de sistemul electoral elen, care, pentru a asigura stabilitatea majoritatii guvernamentale, acorda o „prima” de 50 de mandate primului clasat. In ciuda faptului ca Podemos se afla pe primul loc in preferintele alegatorilor, tanara formatiune nu va putea forma singura guvernul (in niciun caz fara sprijinul socialistilor).

  1. Problema majora a stangii europene este reactia sa prea timida fata de modelul austeritatii. Cu exceptia Partidului Social Democrat din Romania, care a contestat inainte de a prelua sarcina guvernarii acest model de politica economica, principalele partide de centru-stanga ale continentului nu au contestat „ortodoxia” neoliberala impusa la nivelul politicilor publice. Desi ideea reducerii cheltuielilor publice in limita sustenabilitatii lor nu este in sine ideologica sau apropriabila la acest nivel, ea a devenit pretextul flexibilizarii nesustenabile a pietei muncii, cu rezultate vizibile la nivel european in ceea ce priveste rata somajului, in special in randul tinerilor, precum si al demantelarii serviciilor publice, mai ales cele de sanatate si de educatie. Contestarea acestui discurs al austeritatii reprezinta marea provocare a stangii. Contextul perfect pentru reafirmarea principiilor progresiste a fost ratat. Mai mult, cu exceptia Italiei si a Romaniei, exista putine executive europene care au deviat de la modelul austeritatii. Dimpotriva, partide importante, precum socialistii francezi sunt puternic afectate de aceasta disputa, ajungand sa impuna direct politici de reducere a cheltuielilor publice.
  1. Criza economica europeana a fost urmata de o criza a modelului social european, in care cel din urma ar putea sa devina cea mai mare victima a politicilor de austeritate. In acelasi timp, in statele dezvoltate ale continentului, asistam la o imbinare total neasteptata intre xenofobie, austeritate si cheltuieli publice – statul social este contestat pentru ca ofera sprijin „indezirabililor”, imigrantilor sau marginalilor est-europeni, care in retorica populista priveaza astfel cetatenii de beneficiile ce li se cuvin. Austeritatea a produs cresterea saraciei la nivel european. Mai mult, cea mai grava consecinta a dezbaterilor recente este delegitimarea ideilor care stau la baza serviciilor publice, demonizarea ideii de solidaritate transnationala, criticarea generozitatii.
  1. Sarcina stangii europene nu este neaparat de a raspunde actorilor precum Syriza sau Podemos, ci mai degraba de a defini un program clasic de aparare a statului social (net mai putin radical decat programe din anii ’60-’80 ale socialistilor ori social-democratilor europeni). Sarcina stangii europene este de a arata ca exista alternative la austeritate, ce pot raspunde cu succes provocarilor curente, precum si realitatilor economice ale prezentului. Or, oportunitatea pentru PSD este de a promova mai mult in cadrul UE virtutile modelului mixt urmat in ultimii trei ani, care a dus si la crestere economica, si la majorarea cheltuielilor sociale; avem un nivel ridicat al investitiilor si o sustinere ferma a masurilor de protectie sociala. Acest model permite combinarea beneficiilor cresterii economice cu cele ale dreptatii sociale.

3. Riscuri si provocari pentru stanga europeana

  • Ascensiunea miscarilor extremiste si raspunsul stangii

Pe fundalul legitimarii implicite a curentelor eurosceptice, asistam nu numai la o erodare lenta a credibilitatii modelului social european, in mod special, sau a proiectului european, in ansamblu. Apar miscari politice xenofobe sau populiste, care sub masca atacurilor la adresa imigrantilor ce „paraziteaza” sistemele de beneficii sociale pledeaza consistent pentru demantelarea sau limitarea excesiva a libertatilor si drepturilor cetatenilor europeni. Mai mult, rasismul, xenofobia sau discriminarea devin legitime prin intermediul unui discurs ce trateaza numai aparent chestiunea finantelor publice.

Stanga europeana trebuie sa reactioneze ferm la aceste tendinte si sa demonstreze caracterul fals al multora dintre afirmatiile ce stau la baza acestor procese, precum si esenta acestei confruntari: caracterul democratic, transparent al societatilor europene. Un risc major pentru PSD este evitarea subiectului romanilor care lucreaza in strainatate. PSD este partidul care a actionat cel mai energic pentru apararea drepturilor acestora, in conditiile in care actorii politici de pe zona de dreapta a spectrului politic s-au opus acestor reactii.

  • Raportarea cu privire la combaterea austeritatii

Pe termen mediu, stanga trebuie sa arate care sunt alternativele la austeritate, riscand altminteri sa isi piarda relevanta. In ciuda evidentei socio-economice, campionii austeritatii continua sa sustina acest model distructiv pentru societatile europene si cu un impact negativ direct asupra cresterii economice. Cel mai mare risc politic pentru stanga europeana este legitimarea tacita a modelului austeritatii, prin lipsa unei pozitii transante in raport cu viabilitatea acestor proiecte. Pe termen scurt, primele „victime” ale austeritatii sunt politicile publice.

Un alt aspect important este constientizarea riscurilor pe care somajul in randul tinerilor le ridica – combaterea acestui fenomen trebuie sa fie una dintre prioritatile stangii. Este necesar ca programe precum „Primul job”, prin care este sustinuta angajarea tinerilor absolventi, sa fie prezentate la justa lor valoare: o masura anti-austeritate capabila sa raspunda uneia dintre cele mai mari provocari ale prezentului.

  • Construirea unui nou bazin electoral

In ciuda succeselor obtinute de formatiunile de stanga, realitatea electorala este ca formatiunile cuprinse in acest curent trebuie sa se adapteze unor procese socio-demografice ce au modificat realitatea societatilor europene. Pe de o parte, datorita cresterii sectorului tertiar, bazinul traditional al stangii – muncitorii industriali – este in scadere. Pe de alta parte, este evident ca stanga poate oferi raspunsuri pentru problemele grave cu care categorii sociale aprarent disparate – tinerii, profesionistii din servicii, persoanele marginalizate social – se confrunta. Sarcina cea mai importanta a stangii este de a explica faptul ca problemele cu care se confrunta diferite grupuri sociale sunt de fapt legate si ca solutia cea mai la indemana consta in reconstruirea statului social.

  • Sustinerea proiectului european

Demantelarea sau delegitimarea Uniunii Europene afecteaza implicit si stanga europeana. Unul dintre factorii care definesc politica de stanga este capacitatea acestui model de dezvoltare si de organizare sociala de a trece dincolo de diferentele de rasa, etnie sau gen. Proiectul european este dezvoltarea naturala a ideilor de solidaritate. Existenta unei stangi europene este legata definitiv de proiectul european, iar apararea sa trebuie sa fie principalul obiectiv pe termen scurt si mediu.

4. Romania are nevoie de o stanga puternica intr-un context extrem de dificil

Contextul regional in care se gaseste Romania este unul care genereaza atat numeroase oportunitati, cat si riscuri, pe care orice guvernare responsabila trebuie sa le aiba in vedere. De departe, actiunile Rusiei reprezinta cea mai mare provocare la adresa securitatii regionale si, chiar a ordinii internationale. Ordinea postbelica si mai ales, cea post-Razboi Rece, s-a bazat pe afirmarea si mentinerea principiului suveranitatii. Existenta statelor suverane este unul dintre elementele fondatoare ale ordinii internationale, iar contestarea acestei norme ridica numeroase semne de intrebare cu privire la stabilitatea politica a Estului Europei. Totodata, ofensiva rusa pune sub semnul intrebarii atat politicile Uniunii pentru vecinatatea ei estica, precum si capacitatea ei de a actiona ca un factor pozitiv in democratizarea continentului.

Desi Uniunea Europeana a reusit sa aiba o reactie unitara in raport cu actiunile Rusiei, exista mai multe elemente care trebuie avute in vedere de orice decident responsabil. Pe de o parte, curtarea de catre Rusia a unor state europene (in special Grecia si mai ales Ungaria) ridica pe termen lung tocmai problema solidaritatii si soliditatii pozitiei adoptate de Uniunea Europeana – subminarea politica a consensului european este o realitate, cu atat mai grava pentru Romania cu cat aceste dinamici au loc in proximitatea ei.

Pe de alta parte, este evident ca orice sansa de impunere a unei politici europene in Estul continentului depinde exclusiv de capacitatea de actiune comuna a membrilor UE.

Contextul regional trebuie completat de problema securitatii energetice, pe care realitatea unui conflict politic cu Rusia o face din ce in ce mai acuta. Din nou, numai actiunea concertata la nivelul Uniunii Europene, precum si eforturile nationale pentru cresterea eficientei energetice si diversificarea surselor de aprovizionare, reprezinta solutii fezabile in fata acestei realitati ce nu mai reprezinta de mult timp un simplu cost economic aditional.

Romania se afla in acest moment in pozitia celui mai stabil stat din regiune. Mai mult, Romania este singurul stat din regiune care si-a asumat deschis o politica externa atlantista, bazata pe respectarea valorilor democratiei si suveranitatii. Este important sa continuam acest curs al politicii externe, cu toate costurile pe care, pe termen scurt, dar mai ales in vecinatate, trebuie sa le suportam.

4 Responses to “Despre provocarile stangii in Europa de azi”

  1. Marcu Gheorghe March 22, 2015 at 6:20 pm #

    O analiza lucida,corecta,pertinenta! Personal nu consider ca Rusia este vinovata de evolutia situatiei din Ucraina,dimpotriva,este victima SUA-CIA care,sub umbrela NATO, a sponsorizat si organizat lovitura de stat de pe Maidan! Va inteleg retinerea fata de agresivitatea evidenta a NATO-SUA-CIA care a incercuit militar Rusia! Atat Crin Antonescu cat si dumneavoastra nu ati ajuns presedintii Romaniei pentru ca nu ati acceptat ca tara sa devina o anexa ,o colonie de rang inferior!

  2. sustinvictorponta March 22, 2015 at 7:12 pm #

    Sarcina stangii europene este de a arata ca exista alternative la austeritate. Austeritatea guvernului Boc a dus la adancirea saraciei in Romania. Ati venit dumneavoastra cu masuri non-austeritate si avem crestere economica, suntem cel mai stabil stat din Uniune.

  3. Marcu Marin March 22, 2015 at 7:26 pm #

    Domnule Ponta, scriu aceste rinduri pentru ca doar PSD este partidul care are grija celor multi si a celor defavorizati de monstruoasa guvernare basista. Dar ceea ce vreau eu sa eflu este urmatoarea: legea de privatizare a SNP PETROM prevedea ,printre altele , si dreptul salariatilor Petrom de a cumpara un pachet de 8% din actiunile Petrom, la pretul la care a cumparat si OMV. Iata ca a trecut peste 10 ani de la privatizare , si salariatii NU au intrat in posesia actiunilor.Vinovat pentru acest licru este , fara indoiale basescu traian , dar acum guvernul pe care-l conduceti poate si TREBUIE sa respecte acea lege si sa dea posibilitatea celor care au dreptul legal sa intre in posesia actiunilor PETROM.

  4. Vasile Roaita March 22, 2015 at 7:39 pm #

    Nu cred ca exista pericolul proliferarii unei politici de stanga extrema: tendintele globaliste si macroeconomice sunt de extrema dreapta.

    Asa zisa relaxare economica dorita, teoretic, de stanga nu exista nici ea; pentru simplul fapt ca viziunile macroeconomice sunt dominante: nici tu nu esti in stare, din pacate, sa faci diferenta dintre neoliberalismul impus pe plan mondial, nu inteleg de ce si de cine, si un liberalism economic necesar. Vital…

    Liberalismul economic este o miscare de centru-stanga: dar el nu poate fi aplicat intr-o economie bazata pe politici macroeconomice… Dezvoltarea societatii trebuie facuta de la microeconomic spre macro: trebuie dezvoltate firmele mici, activitatile liberale individuale sau de grup, mica initiativa, etc Apoi comunitatile locale, de pe o strada, un cartier, o comuma, un oras….

    Politicile macroeconomice sufoca libertatile societatii….Dar nu mai vreau sa explic…
    Va comportati, cu totii, ca niste roboti electorali….

    Ai un guvern bun, programe laudabile dar pentru a se vedea in viata de zi cu zi, trebuie ceva mai mult….

    Daca ai fi inteles asta, ai fi ajuns presedinte al Romaniei….Daca vei intelege asta, vei ramane premier si vei putea candida la viitoarele alegeri prezidentiale….Dar nu ai cum!

    Ti s-au dat atatea sfaturi de care nu ai tinut cont!…

    Ma bucur ca ai inteles ca dl Calinoiu nu numai ca nu te-a putut ajuta dar ti-a daunat!

    Eu sunt de partea ta! Chiar daca pe aici, prin Gorj, pesedeul s-a privatizat!

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: