Archive | March, 2012

Secretul otravitor al lui MRU

29 Mar

Va recomand sa cititi, mai jos, un articol foarte interesant:

“Privatizarea marilor companii de stat, unele cu datorii si pierderi uriase, altele cu un profit de invidiat, e un lucru bun. In sine si in teorie. Managementul si mentalitatea investitorului privat ar trebui sa conduca spre o insanatosire a sistemelui din multe puncte de vedere. 

In primul rand ar stopa pierderile care provin din scurgerea banilor catre clientela politica. In fond, marile tunuri in Romania au fost date tocmai prin aceste “gauri negre” ale economiei, care au fost supte pana la epuizare de marea gasca a afaceristilor introdusi in sistem de catre politic.

Ca aproape niciodata marile privatizari nu au fost facute in favoarea si spre castigul romanilor, e o alta problema. E la fel de adevarat ca de multe ori am fost presati tot politic din afara sa vindem, cat mai repede, ceea ce a condus in multe cazuri la privatizari esuate sau in totalul dezavantaj al interesului national. Petrom – OMV e cel mai bun exemplu pentru a intelege ca nu a fost rau ca s-a facut, desi putea sa fie si mult, mult mai bine. Acum statul roman scoate din nou la mezat ce i-a mai ramas din marile companii. 

In luna martie sunt programate privatizari in masa. Vanzarea pachetului minoritar detinut la Petrom, privatizarea a 10% din Transgaz, pachete de actiuni de la Hidroelectrica si Nuclearelectrica plus seria de licitatii pentru bunurile detinute de RAAPPS. In total, statul estimeaza sa adune peste 2 miliarde de euro din vanzari. O suma frumusica, mai ales in prag de alegeri, cu atat mai mult cu cat marea problema in Romania a fost intotdeauna destinatia banilor proveniti de pe urma marilor privatizari.

Cum deja si cuprul Romaniei a fost vandut pentru doar 200 de milioane de euro, graba si setea de bani de care da dovada Guvernul tradeaza o urgenta suspecta. Poate ca o fi vorba despre identificarea resurselor pentru finantarea “reintregirii” salariilor. Sau pentru alocarile bugetare catre primariile PDL, din cauza carora MRU a iesit val vartej din sedinta coalitiei. Oricum ar fi, pana la urma, nu cred ca premierul chiar si-ar dori ca PDL sa se usuce si sa moara de foame, asa ca noua echipa din Palatul Victoria lucreaza de zor la vanzarile ultimelor bunuri ale statului. 

Daca cineva isi imagineaza ca banii din privatizari, obtinuti cu atata graba si disperare cu doar cateva luni inainte de alegeri, vor merge, de exemplu, in infrastructura si in modernizarea drumurilor si a anumitor servicii, trebuie sa fie de o candoare angelica. Secretul si misterul premierului e doar unul singur – pentru ce aduna mai repede banii? Pentru reintregirea salariilor, pentru a putea sustine scaderea CAS, pentru eventuale indexari ale pensiilor sau pentru toate la un loc? 

Dar, capac la toata aceasta graba de a vinde ce a mai ramas la stat cat mai repede, Guvernul Ungureanu a aprobat deodata acordurile petroliere de concesiune pentru explorare, dezvoltare si exploatare cu Chevron pentru perimetrele Vama Veche, Adamclisi si Costinesti – intelegerea intrand in vigoare imediat! Bonus, ca si cum subiectul exploatarii gazelor de sist nu ar fi si asa un subiect mai mult decat controversat, fiind interzisa in aproape toate statele din UE, contractul dintre statul roman si compania americana, care contine cele mai importante prevederi, a fost clasificat.

Deci, nu stim absolut nimic despre castigul statului roman, dar stim sigur – sigur ce riscam si mai ales ce pierdem. Clasic romanesc. Un principiu de baza al oricarei societati inchise este dus pe culmile implinirii de un fost sef de servicii secrete ajuns prim – ministru al Guvernului doar pentru ca asa au vrut doi oameni. De fapt unul. De acum nu vom avea doar vietile otravite de activitatea nociva a guvernantilor, ci si pamantul si apa, la propriu aici. Pentru ca atata timp cat intelegerile raman secrete, noi nu putem decat ghici ce se ascunde in spatele acestor contracte. 

Un alt fel de parjolire medievala a tot ce ramane in urma lor, dupa alegeri. O strategie post-moderna de otravire a fantanilor ca sa a nu mai ramana nimic in viata pentru “dusmanii” care vor veni dupa.”

Sursa: Ziare.com

Vizita lui Tony Blair la Bucuresti in imagini

27 Mar

Intalnirea bilaterala cu Tony Blair de la sediul PSD

Discursul introductiv pentru conferinta "THE FUTURE OF EUROPE in the new global order", sustinuta la Bucuresti de Tony Blair, fostul premier al Marii Britanii

Discursul lui Tony Blair in cadrul conferintei "THE FUTURE OF EUROPE in the new global order"

Sunt gata sa fac pariu cu IPP si Ziare.com

24 Mar

Sunt gata sa fac pariu cu cei de la IPP si cu cei de la Ziare.com ca noi vom face totul pe SEAP incepand din ianuarie 2013! Va redau mai jos articolul la care ma refer:

”Clientelism, coruptie, jaf. Studiul IPP privind folosirea banilor publici ofera o adevarata sectiune prin acest amestc mizerabil care mulge Romania de mare parte, poate cea mai mare parte a resurselor sale. 

IPP a pus lupa pe sistemul electronic de achizitii publice (SEAP), cel menit, pasamite, sa transparentizeze folosirea banului public si sa asigure o libera si onesta concurenta intre furnizori. Studiul, realizat cu sprijinul ambasadei SUA, are concluzii dramatice: in anii 2009 si 2010 au fost cheltuiti pe achizitii prin SEAP cate 10 miliarde de euro. 

Partea aceasta, cat de cat transparenta, a cheltuielilor reprezinta insa mai putin de jumatate, adica 40%, din sumele cheltuite in total de diverse institutii ale statului. 60% din bani, adica vreo 15 miliarde anual, scapa chiar si acestei proceduri, pentru ca sumele sunt sunt contracte cu valori sub limita legala impusa de lege pentru licitatie. 

Aceste, in total, in cei doi ani analizati, 30 de miliarde de lei au depins exclusiv in pixul directorilor institutiilor de stat si nu exista niciun motiv sa credem ca selectiile facute de ei s-au bazat pe altceva decat clietelism sau coruptie. 

Cu alte cuvinte, nu avem niciun motiv sa credem ca firmele au fost alese pe criterii de calitate sau pret si nu in functie de comisionul varsat in buzunarul functionarului cu pricina si al partidului patron. Suma care scapa SEAP este atat de mare pentru ca multe dintre contractele mici incredintate direct au fost rezultate din impartirea strategica a unor contracte consistente care in mod normal ar fi trebuit trecute prin sistemul de achizitii publice.

Daca pe primul loc in clasamentul cheltuielilor realizate prin SEAP se afla firmele de constructii, pe locul al doilea troneaza achizitiile din domeniul sanatatii, adica o imensa gaura neagra. Sa existe vreo legatura intre asta si faptul ca Lucian Duta, seful CNAS, institutie care deruleaza cea mai mare parte a acestor contracte pe bani publici, este practic inamovibil, indiferent de disfunctionalitatile din sistem? Circulatia banului in directia corecta nu are, se pare, sincope.

Dar sa vedem nu numai la cine, ci si pe ce au fost cheltuiti banii publici prin SEAP. Raportul IPP ne arata ca aproape un sfert din ei, adica 4,5 miliarde de euro in doi ani, au fost, practic, pradati. Suma acopera un sfert din bugetul anual de pensii, al carui deficit il plangem in fiecare an.

Adica, in concluzie, prin sistemul electronic de achizitii publice trec doar 40% la suta din banii cheltuiti de institutiile statului, pentru 60% nu se aplica practic nici aceasta minima garantie de legalitate. Iar din acesti 40%, un sfert sunt jefuiti. O concluzie dezarmanta. 

Studiul IPP propune o serie de solutii pentru remedierea acestei situatii. Nici macar nu cred ca are rost sa fie enumerate pentru ca niciun partid, niciodata, nu le va pune in practica. Pentru ca toate partidele, fara exceptie, atunci cand sunt la Putere, folosesc achizitiile publice pentru drenarea salbatica a banului public. Nu cred ca legea achizitiilor publice trebuie schimbata in primul rand, ci legea de finantare a partidelor politice. Acolo e beleaua belelelor, nenorocirea nenorocirilor, acolo e sursa tuturor relelelor. 

Dar cat timp partidele vor beneficia in continuare de generozitatea clientilor politici pe care ii vor rasplati in primul rand prin contracte generoase pe bani publici putem sa avem legea legilor achizitiilor publice si cifrele din raportul IPP tot nu se vor schimba.” 

Sursa: Ziare.com

Multumesc domnule Basescu pentru apreciere. Acum va rog demisia!

22 Mar

Dupa episodul tragicomic de duminica seara, cand am aflat si eu, odata cu toti romanii, ca presedintele nostru ma aprecieaza atat de mult incat a dorit sa ma nominalizeze ca prim ministru, am urmarit cateva zile continuarea povestii inainte sa trag o concluzie.

In primul rand, cred ca trebuie sa lamuresc foarte clar ce a fost acolo. Stiam de la pranz ca MRU urma sa fie numit in acea seara premier (era deja in toata presa), asa ca toata povestea consultarilor de la Cotroceni era o simpla formalitate. Ne-am dus toti trei hotarati sa ne dam mesajele noastre (anticipate, demisie) fara sa speram ca putem schimba ceva.

Inainte, insa, de ziua de luni, in focul crizei demonstratiilor din strada, discutasem in cadrul USL si posibilitatea ca Basescu (fiind disperat) sa nea dea noua sarcina formarii unui nou Guvern. Dincolo de prima tentatie (sa oprim afacerile si privatizarile frauduloase ale puterii din acest an si sa organizam noi alegerile pe care pedelistii evident vor sa le fraudeze), dezavantajele erau mult mai mari. In primul rand, pierderea unui atu fundamental, cel al legitimitatii (nu veneam la guvernare prin vot, ci urma sa facem majoritate cu UDMR sau UNPR – ceea ce era profund imoral). Pe urma, eram clar in contradictie cu asteptarile generale, care vizau si demiterea lui Basescu, si alegeri anticipate (nu intelegeri ale noastre pe sub masa ca sa ajungem la guvernare). Asa ca decizia noastra a fost foarte clara si eu o anuntasem deja public: sustinem guvern de tehnocrati si vrem la guvernare dupa votul popular.

Insa pe 6 februarie nominalizarea lui MRU era decisa. Era clar deja ca o eventuala oferta de la Basescu pentru noi era doar o provocare – daca spuneam DA, urma sa ne acuze ca suntem niste fripturisti, daca spuneam NU, ca suntem fricosi si nu vrem sa guvernam. Cunosteam metoda, ultima data o folosise tot la consultari, cand il tragea pe Crin de maneca sa-i propuna o alianta PDL-PNL. Am stabilit intre noi ca daca va exista o asemenea capcana sa raspunda doar Crin, clar si taios: vrem demisia lui si anticipate, nimic mai putin.

La momentul in care au inceput consultarile, Basescu avea acel aer absolut degradant pentru functia lui – era vesel si fals amabil, plin de glume “de vapor” de care doar el se amuza. Eu detest dintotdeauna acest gen – motiv pentru care nu fac glume cu oameni cu care nu am de fapt nimic in comun. Asa ca nu am vrut nici macar sa-l bag in seama sau sa ma implic in conversatie (in mod ostentativ si evident nepoliticos, toata intalnirea am schimbat sms-uri cu consilierii mei si cu diversi ziaristi).

In fata atitudinii mele, nici macar Basescu nu a fost in stare sa-si pregateasca capcana cum trebuie  – nu a spus niciodata direct ca ne propune formarea Guvernului (probabil i-a fost frica de faptul ca iesim imediat la presa si il facem de ras). Asa ca a preferat sa faca doar o aluzie, in timp ce hahaia in stilul cunoscut, iar spre final a speculat o neatentie a lui Daniel Constantin, care tocmai incerca sa-i vorbeasca de altceva. Si intalnirea s-a incheiat rapid cu senzatia ca nu a avut curaj sa treaca de stadiul de bascalie, motiv pentru care eram noi ridicoli sa relatam asa ceva – era perfect indreptatit sa spuna ca suntem fraieri si am luat in serios o ironie de-a lui. Si nici el nu a folosit povestea pentru ca pica in penibil.

Ieri a aparut ultima piesa din puzzle – declaratia lui Hunor Kelemen, care spune foarte clar ca lor, la consultarile de la ora 16, presedintele le-a vorbit de nominalizarea lui MRU; cu noi s-a vazut la ora 17, asa ca acum singura solutie e sa spuna ca a facut bascalie cu UDMR si a vorbit serios cu noi!

Nu stiu ce s-a intamplat de atunci de s-a razgandit si a decis sa foloseasca povestea – pot doar sa-mi imaginez. Poate ca e dezamagit ca nimic nu s-a schimbat in bine in ceea ce priveste opinia publicului fata de el si PDL; poate o amenintare voalata catre ai lui (vedeti ca dau guvernarea USL daca nu ma ascultati) sau o portie de umilinta si dresaj catre un MRU care nu e chiar Boc (vezi ca te-am pus doar pentru ca nu a vrut Ponta, nu ca esti tu prea important!). Sau poate pur si simplu frustrarea din ce in ce mai mare a oamenilor sai (Boc, Udrea, Anastase & co) fata de lipsa de reactie in fata atacurilor din toate partile (ceva de genul “Sefu’, apara-ne de toti raii, arate-le tu cine e mai barbat”). Important e ca acum, dupa cateva zile, concluzia rationala este indubitabila: Basescu a facut o gafa monumentala. Si, ca de obicei, bomboana pe coliva a fost pusa de declaratiile publice ale Dnei Udrea – finis coronat opera! Ce a ramas din toata tarasenia?

Faptul ca eu, Victor Ponta, pot fi propus pentru functia de Prim Ministru de catre Presedintele Basescu (chiar fara majoritate parlamentara, chiar asa “imatur” si “cu constiinta incarcata” cum zice el, sef de interlopi si copilot cerecetat de ANAF, nu mai conteaza). Ii “multumesc” dlui Basescu pentru apreciere si pentru increderea de a ma nominaliza Prim Ministru. Doresc sa il asigur ca daca prima data nu am inteles (sau nu am fost “ager” cum spune Domnia Sa), data viitoare voi fi mult mai vigilent; si pot sa il asigur ca voi spune DA, indiferent care presedinte ma va propune, mai ales pentru ca voi avea in spate legitimitatea data de votul popular;

Am retinut si faptul ca “greii” PDL sunt de acord, daca nu fericiti, cu numirea mea ca Premier; 

Am constatat ca pana si ultimii analisti si jurnalisti ramasi pe baricada Puterii au fost bulversati iremediabil de aceste volte naucitoare ale Presedintelui si au refuzat sa mai faca eforturi sa explice si sa sustina ceea ce este de neexplicat si de nesustinut. Faptul ca in anul bataliei ramai alaturi doar cu o mana de  mercenari lacomi, speriati si dispusi sa tradeze nu e o veste buna pt Basescu;

–  Nimic nu putea sa pice mai bine pentru noi decat geniala explicatie data de Dna Udrea – “il puneam Prim Ministru pe Ponta ca sa duca tara in ruina si sa vada romanii ca tot noi suntem mai buni”! Raposata Elena, predecesoarea celei actuale, nu ar fi putut sa gaseasca o formulare mai responsabila!

E clar ca pana si un “animal politic” ca Basescu imbatraneste si face greseli capitale, incurcandu-se ca un paianjen obosit in propria plasa. Iar cand vom avea stenogramele de la discutiile cu celelalte partide, din care va rezulta clar ca singura propunere a fost MRU, si ca a mintit jalnic cu povestea “Ponta Prim Ministru”, sunt convins ca DEMISIA este singura solutie!

Pe scurt – GAME OVER!

Niciodata, in mod oficial si serios, USL nu a primit oferta de a prelua postul de premier

18 Mar

Niciodata, in mod oficial si serios, USL nu a primit oferta de a prelua postul de premier. Aceasta functie ne-o dorim, dar cu sprijinul oamenilor si dupa alegeri.

Vedem din nou cat de iresponsabila este abordarea presedintelui. Nu a exista niciodata o oferta clara si formala adresata USL cu privire la preluarea postului de premier. Numirea Premierului Romaniei nu se trateaza in gluma, ci in mod serios, cu respectarea Constitutiei si a procedurilor oficiale.

Sunt convins ca romanii vor da mandatul lor Uniunii Social-Liberale, si vom avea sansa de a forma guvernul, dupa alegeri, cu sprijinul unui Parlament legitim. 

Atunci, il voi primi si il voi trata cu toata raspunderea. Constat insa, cu ingrijorare, ca presedintele Traian Basescu are, in mod clar, o lipsa de respect fata de mandatul pe care il vor da romanii.

Romania are nevoie de o schimbare, si nu mai poate fi lasata sa depinda de vointa arbitrara a unui singur om. 

Repet solutia pe care USL a propus-o de la inceputul acestui an: dorim alegeri cat mai rapid, pentru ca romanii sa decida cu privire la directia iesirii din criza.

De mult timp nu mai iau in serios “jocurile” acestui om. Din pacate, este inca presedintele tarii, dar asta este o alta poveste. Nu va mai dura mult. Lumea lui Traian Basescu se va termina in curand.

“Sansa istorica pe care a ratat-o M.R.U.”

12 Mar

Va recomand, mai jos, un articol bun!

Ca tot omul, recunosc, am si eu momentele mele de naivitate. Cand l-am auzit laudandu-se atat de sigur pe el pe Mihai Razvan Ungureanu, la TVR, cu “libertatea sa absoluta”, mi-am spus, chiar daca doar pentru cinci secunde, ca nu are cum sa nu stie ce vorbeste, din moment ce face atata parada cu independenta si libertatea sa. Doar nu o fi un ticalos, care sa stie prea bine ce are voie sa faca si ce nu, cine dicteaza cu adevarat si cine executa, iar in public sa pretinda ca e centrul de comanda, unde el si doar el decide ce si cum. 

Mea culpa, fie si pentru doar cele cinci secunde in care am crezut ca oamenii nu pot fi, totusi, intr-atata de mici, mai ales cand se prezinta pe sine drept niste napoleoni postmoderni. Stiu, nimic din experienta de pana acum nu ar trebuit sa imi permita nici macar cele cinci secunde de prostie gratuita. Pentru ca, vorba unui clasic – cand crescuse ceva viu in jurul lui Traian Basescu? Cand a ramas ceva independent si fara sa fie contaminat de suflul atotstiutor al presedintelui mai jucator decat un pokerist inrait? 

Tot in interviul de la televiziunea publica, MRU vorbea despre scaderea CAS, sigur pentru angajat, poate chiar si pentru angajator. Mai mult, premierul infiera orice referire la cresterea de salarii. Era atat de hotarat, atat de incordat si de intelectual in exprimare, incat iarasi ai fi riscat sa te cuprinda naivitatea. Oricum majorari de salarii NU, pentru ca “nu ne permitem sa risipim banul public”.

Ei bine, ce a urmat, stiti prea bine. La nici trei zile, s-a dus domnul presedinte in Parlament si a spus ca trebuie sa se “reintregeasca” salariile bugetarilor, ceea ce tradus liber si scurt inseamna o crestere a lor cu 16%. Asta, primo. Si l-ati vazut cat de independent, hotarat si ferm in convingerile proprii a fost domnul “libertate absoluta” MRU, ca l-am si vazut cum s-a dus fuga la BNR sa-l instiinteze pe guvernator ca urmeaza niste creasteri de salarii in sistemul public. Secundo, cred ca asta e abia inceputul.

Se pare ca independenta si libertatea l-au tinut pe MRU pana la prima cuvantare prezidentiala. Deodata fostul sef SIE descoperea ce bine e sa risipim banul public. Pun pariu ca daca presedintele ar fi abordat si problema piscinelor, Ungureanu si-ar fi identificat rapid si apetentele pentru inotat si construit bazine in panta la tara. Norocul lui a fost ca s-a abtinut Traian Basescu (nu spune multe asta despre omenia presedintelui?)! 

Si parca de-al dracu’, sa nu inteleaga nimeni gresit ca MRU ar putea fi vreo clipa cu adevarat liber si sa faca ceva de capul lui, Traian Basescu nu s-a multumit cu aceasta descindere in treburile Executivului, ci a mai dat si un interviu in Evenimentul Zilei, unde da lectii de economie in fata premierului si-i explica si de ce nu trebuie sa scada CAS, dar trebuie sa mareasca salariile. Splendid. Noroc ca traim in Romania, ca altfel un astfel de comportament nu ar fi fost crezut, chiar de-ar fi fost expus. 

Si ca sa pastreze proportiile ironiei maxime, Traian Basescu explica doct cum majorarea salariilor bugetarilor va diminua deficitul bugetar de la pensii. In sfarsit, daca vine vorba sa il asculti pe Traian Basescu despre economie si sa mai si incerci sa crezi ce spune, mai bine te apuci de studiul istoriei nebuniei. Pentru ca tot aia ar fi. A presupune ca exista macar un singur punct in care presedintele intelege aceasta stiinta (dupa unii, dupa altii o simpla metoda) inseamna sa uitam de toate judecatile, previziunile si estimarile sale in domeniu. 

Daca va mai amintiti, pentru a intelege mai bine apetenta lui Traian Basescu pentru economie, el a fost cel care a spus ca nu intram in criza, ca nu se reduc salariile si nici pensiile, ca nu avem nevoie de imprumut de la FMI, ca am iesit din criza, ca iarasi am intrat, apoi ca varful crizei a fost depasit, pentru ca in final toate “prezicerile” sale sa fie rasturnate de realitate si ceea ce a urmat. Insa zicerile lui Traian Basescu nu mai reprezinta demult un punct pe care sa te poti baza. 

Poate tocmai de asta, ultimii nostalgici, care inca mai credeau in salvarea acestei tari, ar fi avut nevoie macar de o iluzie in momentul in care erau nevoiti sa priveasca spre MRU. Presedintele a insistat sa se faca doar voia si cheful sau. Iar premierul a ratat o uriasa sansa de a demonstra ca are un cuvant de spus in viitorul Romaniei. A ales sa actioneze ca un subordonat, care primeste un ordin si nu are nici puterea, nici libertatea de a-l comenta macar. 

Sursa: Ziare.com

Basescu este cea mai mare umilinta pentru poporul nostru

11 Mar

La momentul la care Basescu va pleca din functie, Romania va fi o tara mult mai saraca, mai indatorata, va fi distrusa… ca dupa 10 ani de regim irational. Este un presedinte foarte urat din istorie si va ramane pentru noi cea mai mare umilinta a poporului nostru.

Seriozitate vs Demagogie. Sau de ce optiunea intre marirea salariilor si reducerea CAS este una falsa!

10 Mar

Vreau sa clarific o pozitie a noastra, a celor din USL, fata de o tema falsa construita de cei de la putere in aceste zile – anume, ce alegem intre marirea salariilor si reducerea CAS?

Raspunsul nostru – ambele! Pentru ca, daca se fura mai putin, se poate si una si alta.

Iata ce am spus aseara, intr-o emisiune TV:

E o mare pacaleala. Daca se majoreaza acum salariile si nu se iau celelalte masuri care inseamna mai multe locuri de munca, venituri suplimentare la buget, in 2013 practic nu ai de unde sa le platesti! De aceea venim si spunem: sa dea Dumnezeu sa fie acesti bani, n-o sa se opuna Opozitia la asta”.

Deci, sustin ca nu putem face una fara cealalta! De ce? Pentru ca anul viitor avem de platit enorm la FMI, pentru ca bugetul are nevoie de surse suplimentare de venit, si acestea nu se obtin decat daca stimulam cresterea economica si consumul. Adica – ambele!

Nu ne opunem cresterilor salariale, dar eu vreau sa fim cinstiti si cred ca trebuie sa fim corecti, deoarece oamenii au fost atat de mintiti de Basescu. De aceea, eu vin si va spun ca banii astia nu produc alti bani, am completat eu. 

Traian Basescu s-a sucit, si acum spune ca vrea marirea salariilor, dupa ce atata timp a spus ca nu sunt bani pentru asta. In timp ce toata lumea avertizeaza ca ar putea fi recesiune, el spune ca acum sunt bani.

Parerea mea – sunt bani, dar doar daca se opreste masinaria de furat a PDL, cea care a atras cheltuieli tot mai mari, suportate de cetateni.

Ca sa sustinem si pensiile, si plata salariilor, si plata datoriilor (catre FMI), avem nevoie de o economie care sa inceapa iar sa produca. Si avem nevoie de cetateni care sa aiba o putere mai mare de cumparare. Deci, avem nevoie de ambele – iar cei care vorbesc continuu ca se poate face doar una dintre actiuni (Basescu vrea salarii marite, Ungureanu vrea CAS taiat) sunt doar demagogi.

Daca vrem sa fim seriosi, sa avem o crestere reala si sanatoasa, trebuie sa stimulam si locurile de munca, dar si puterea de cumparare a cetatenilor. Si nu doar cu o revenire de 5-10% la salarii, pentru ca asta nu acopera inflatia, sporurile taiate, salariul al 13-lea, taxele marite. Fiecare bugetar a pierdut in jur de 40% din venituri. Trebuie sa reparam situatia asta, pana la capat.

Dan Sova a facut o mare gafa

7 Mar

Dan Sova a facut o mare gafa. Am exprimat punctul de vedere al PSD, care este in totala contradictie cu ce a zis Dan Sova. Evident, mi-am cerut si eu scuze in numele PSD, si-a cerut si el scuze.

Astazi l-am anuntat ca nu mai activeaza ca purtator de cuvant al partidului pana cand nu pleaca la Washington, la Muzeul Holocaustului, sa vada cu ochii lui tot ceea ce eu am vazut. Dupa ce se intoarce de acolo, sunt convins ca va intelege ca sunt evenimente istorice pe care trebuie sa le cunoastem, si trebuie sa le recunoastem cu totii. Nu a avut nicio scuza pentru ce a spus. 

Te pitesti si castigi!

6 Mar

Va recomand, mai jos, un articol bun!

Boc a luat iar aviara gripa. Încolţit de ziarişti să răspundă ce şi cum cu Mişcarea Populară, glăsuieşte: Ol politics iz lăucal. Ce vrea să zică? La locale, ascundem sigla. Înghiţim trandafirul, dăm cu verde peste portocaliu. (Portocoliul amestecat cu verde produce totdeauna în istorie un căcăniu strident). Care e sloganul Mişcării Populare? Te piteşti şi câştigi. (O să deseneze şi o inimă roşie, s-o confundăm cu mişcarea donatorilor de sânge nevinovat).

Păi, de ce să vă pitiţi, bravi pedelaşi? N-aţi salvat voi România? De ce-aţi merge la alegerile din iunie cu pseudonim? Ce-o să zică Miţa Baston, republicana de la Ploieşti, (azi şefă de Cameră la Bucureşti)? Ea cară pungi prin urbe, pe deşălate, ca să le împartă alegătorilor. Ce-o să scrie Miss Artimetica pe pungă? Mişcarea Populară pentru Ploieşti? Va trebui să le facă alegătorilor cu ochiul, ca-n filmele indiene, ca să priceapă cine i-a pricopsit.

Să fim cinstiţi: ideea cu Mişcarea nu-i chiar tâmpită. Dar, ca să câştigaţi alegerile detaşat, să puteţi desăvârşi reforma şi încă un kilometru de autostradă, să furaţi în tihnă ce-a mai rămas de furat, să dănţuiţi cu Jeffrey pe bugetul consolidat, ar trebui să vă numiţi de-a dreptul Mişcarea Populară Antipedele. O să vă dea poporul în judecată pentru copyright, dar nu mai contează când n-ai decât două soluţii – puterea sau puşcăria. Cât despre alegerile parlamentare (dacă, totuşi, vă încăpăţânaţi să le ţineţi), n-o să aveţi emoţii şi o să vă împărţiţi pungi unii altora, fiindcă rămâneţi singuri în ţară.      

Sursa: Lelia Munteanu, Gandul

 

%d bloggers like this: