Capul Elenei Udrea – salvarea PDL

15 Aug

Un raspuns pe care presa il da atacurilor Elenei Udrea, de pe blog. De fapt, un raspuns pentru intreaga sa cariera politica:

http://m.ziare.com/udrea/salvarea-pdl-capul-elenei-udrea-1114108

27 Responses to “Capul Elenei Udrea – salvarea PDL”

  1. justitiaru August 15, 2011 at 2:39 pm #

    Oare?Asta este ca si cum ai spune ca de caderea capului Evei Braun depindea salvarea Partidului Nazist sau ca de caderea capului Elenei Ceausescu depindea salvarea Partidului Comunist Roman(!!!!????)

  2. Sibilla August 15, 2011 at 3:07 pm #

    Simbolul pedelicheelor = fata lu tanti Petruta, punct .
    PD minus L = o gasca de hoti, panarame, impostori = groparii Economiei României = tradatori de Neam si ţară !
    Nutzi din dotarea celor două Palate – decapitarea URGENT iar PD minus L în Opoziţie MUSAI !! Evident, după gratii toţi dovediţii!
    USL = FORŢĂ, ECHILIBRU, ÎNŢELEPCIUNE şi ŞANSA României !
    Doamne Ajută !!

  3. murfy August 15, 2011 at 5:48 pm #

    Cit rau aduse la popor
    Cu glasul ei croncanitor
    *Stapinul* se simtii dator
    Si-i puse totul la picior

    Putere bani si bogatie
    Mai mare peste-*nparatie
    Bugetul ea il dramuieste
    Pe unde nici ca se gindeste

    Gondole ,parcuri, patinoare
    Tara -i o *ntreaga sarbatoare
    Doar criza-i cea care ne doare
    Pe noi toti – S-avem rabdare

    Sa fure tot din investitii
    Sa-si faca singuri repatitii
    Asa ca *SA traiasca bine*
    ROMANE – MAI E LOC SI PENTRU TINE ? -in asta tara. a lor
    Trezeste-te – Vezi ce faci la vot -Alungaii in pustiu-Ardeiar sa arda in focul Ghenei.

  4. Florin Muresan August 15, 2011 at 5:49 pm #

    Da…cel putin interesant articolul pentru ziare.com, care in opinia mea inalta din greu osanale puterii basiste. Probabil ca mai sunt carcotasi prin pede-u care noaptea in baie, cu usa bine inchisa, se mai incumeta la un blestem, doua scrasnite printre falcile bine stranse, pt. ca nu-i asa, microfoanele serviciilor se implanteaza pana si in sulul de hartie igienica. O vorba din popor spune ca “orice pasare pe limba ei piere”, uite asa si pede-ul a pariat pe toacele de 15 cm ale elenei cocos-udrea…respectiva a calcat stramb, tocul a cedat si partidul oportunistilor portocalii a cazut in freza…De abia astept sa dansez la prohodul lor.

  5. chiparosul August 16, 2011 at 12:07 am #

    Scufita portocalie
    In tocuri de cununie
    Colinda bugetul tarii
    Ca sa nu o dam uitarii

    *Arde* banii pe prostii
    Unde-s banii la copii ?!
    Face-n sate -stadioane
    Poporul moare de foame

    Gondole si patinoare
    Fintini – parcurii – aiureli
    Tot bugetu-i la picioare
    Pentru-a sale mari placeri

    Cine v-a plati prostia
    Hotia si lacomia
    Noi romani la-olalta
    Tinem CRIZA asomata-asumata de ei.

  6. Florea Dumitrescu August 16, 2011 at 3:06 am #

    CRIZA DATORIILOR DE STAT –
    COMPONENTĂ A CRIZEI MONDIALE ŞI GLOBALE
    Criza mondială şi globală zguduie lumea. O criză fără precedent. Unii
    politicienii superficiali şi iresponsabili au declarat în mod grăbit „ieşirea din
    criză”. Mulţi economişti fac studii aprofundate privind cauzele crizei, procesul
    prelungit de criză, căile de revenire la o evoluţie economică normală.
    Încercările unor lideri europeni de a arunca vina pentru criză numai pe
    SUA, în faza iniţială, s-au izbit de realităţile din Europa care suferea de aceleaşi
    „defecte”. Fenomenele de criză au izbucnit şi în Europa, cu aceeaşi vehemenţă,
    cu o profunzime şi mai mare în unele ţări, desigur cu un anumit decalaj.
    CRIZA DE SISTEM Criza este economică, financiară şi socială. Este o
    criză de sistem. În analizele privind natura crizei s-a pus accentul pe criza
    financiară. Cauzele şi soluţiile au fost mult examinate şi discutate de liderii
    marilor puteri, de G-8, de G-20, în comisii la ONU, în numeroase întâlniri
    ştiinţifice la nivel internaţional.
    S-a discutat intens şi despre „criza datoriilor de stat”, „criza datoriilor
    suverane” (sau datorii publice, datorii guvernamentale). Unii vorbesc acum ca
    despre „o nouă criză” – „criza datoriilor”, sau „un nou val al crizei”. Noi
    considerăm că mai potrivit ar fi să privim criza datoriilor de stat – ca o
    componentă a crizei mondiale şi globale în curs de desfăşurare.
    Contradicţiile sistemului – au dus la forme de manifestare dure, profunde,
    de durată prelungită, cu caracter mondial şi global. În cercetările ce s-au făcut
    privind cauzele crizei mondiale şi globale au fost evocate: neoliberalismul fără
    limite, globalizarea, fundamentalismul economiei de piaţă cu „iluzia
    autoreglării”, dereglementările, mişcarea fără niciun control a capitalurilor,
    monetarismul, defecţiunile în sistemul bancar şi de credite, creaţiile bancare
    toxice, bula imobiliară şi alte bule, carenţele şi slăbiciunile organismelor
    internaţionale şi alte fenomene. Cercetătorii nu s-au mai oprit numai la
    „defectele principale ale economiei societăţii în care trăim care constau în
    incapacitatea ei de a asigura folosirea deplină a mâinii de lucru şi repartizarea
    arbitrară şi inechitabilă a avuţiei şi a veniturilor (J.M.Keynes).
    Între formele de manifestare a crizei de sistem – noi apreciem – ca şi alţi
    economişti – că trebuie să se abordeze şi aprofundeze – dezechilibrele,
    disproporţiile, necorelările, la nivel macroeconomic, la scară europeană şi la
    scară globală.
    SALVAREA SISTEMULUI. În ciuda ideilor extreme neoliberaliste despre statul minimal şi sub-minimal, în politicile şi acţiunile de combatere a crizei s-au impus în prim plan – „statele – salvatoare”, „statele providenţiale”, „statele-maximale”.
    Statele au preluat misiunea de salvare – prin utilizarea resurselor statului,
    prin majorarea extraordinară şi fără precedent a deficitelor bugetare şi a
    datoriilor de stat, suverane.
    Resursele mobilizate în planurile de salvare – mai ales în marile ţări ale
    lumii – se ridică la sute şi mii de miliarde de euro. În felul acesta, au fost
    protejate şi salvate de la faliment, în special, mari companii financiare şi
    bancare, mari companii industriale şi comerciale.
    Desigur, prăbuşirile economice caracteristice crizei de sistem, s-au
    produs. Concedierile în masă, şomajul, scăderea veniturilor celor care trăiesc din
    muncă, au atins cote extrem de înalte, atât în SUA cât şi în Europa. Costurile
    crizei mondiale şi globale sunt enorme.
    INTERVENŢIONISMUL STATAL ŞI SUPRASTATAL a atins culmi
    fără precedent în această criză mondială şi globală, toate curentele politice şi
    economice i-au recunoscut necesitatea.
    SOLIDARITATEA ÎN SUFERINŢĂ Europa s-a dovedit mai puţin
    solidară decât se aşteptau mulţi europenişti. Ideea doamnei Angela Merkel
    rostită public – potrivit căreia combaterea crizei este o chestiune suverană şi
    fiecare stat trebuie să se descurce în criză – a dominat prea mult timp climatul
    european. Şi deciziile anti-criză la nivel european au întârziat prea mult.
    Zona Euro s-a dovedit a fi mai vulnerabilă decât se credea şi a ieşit în
    faţă cu problema crizei datoriilor de stat suverane. În ultimul timp, criza
    datoriilor suverane a devenit o preocupare de prim plan şi în SUA.
    ٭ ٭
    ٭
    În Studiul de faţă avem datoria să folosim mai multe cifre – pentru a
    argumenta adevăratele dimensiuni ale problemelor privind criza datoriilor de
    stat, localizările pe ţări, proporţiile, caracteristicile, dinamicile, efectele posibile
    de contagiune, amploarea fenomenelor, căile şi soluţiile de ieşire din criză la
    nivel de ţară şi la nivel global.
    ٭ ٭
    ٭
    În Studiul nostru publicat la data de 16 iulie a.c., am tratat despre mărirea
    excesivă a deficitelor bugetare în anii de criză, în anul 2008 şi mai ales în anii
    2009 şi 2010 – ca mijloc esenţial de combatere a crizei, atât de către marile
    puteri europene, cât şi de către ţările mici şi mijlocii.
    În acest mod, a avut loc încălcarea generală a criteriului de la Maastricht
    privind deficitul bugetar de 3% din PIB. Din cele 27 de ţări membre ale UE au
    încălcat criteriul de la Maastricht privind deficitul bugetar – în anul 2009 – 21
    de ţări, iar în anul 2010 – 22 de ţări. În ansamblu, nivelul mediu al deficitelor
    bugetare în UE (în 27 de ţări membre) – a fost mai mare de peste 2 ori decât
    criteriul de la Maastricht: în 2009 – a fost 6,8% din PIB, iar în 2010 6,4% din
    PIB (deficitul bugetar a ajuns în 2010 – la 10,2% din PIB în Marea Britanie, la
    7% din PIB în Franţa, la 4,5% din PIB în Italia şi la 3,3% din PIB în Germania).
    Suma anuală totală a deficitelor bugetare în UE (27) a crescut în anii de
    criză de 7,2 ori (de la 108 miliarde de euro în 2007 la 784 miliarde de euro în
    2010) determinând mărirea datoriilor suverane cu 2.518 miliarde euro sau cu
    34%.
    În SUA, prima putere economică a lumii, deficitele bugetare în anii de
    criză au fost de 8-10% din PIB; în anul 2011 deficitul bugetar este de 1400
    miliarde de dolari sau 10% din PIB.
    Mărirea excesivă a deficitelor bugetare pentru combaterea crizei a fost
    calea de bază prin care s-a realizat o amplificare fără precedent a datoriilor de
    stat (suverane, publice) ale ţărilor europene, ceea ce a condus şi la
    încălcarea criteriului de la Maastricht privind datoriile suverane – de 60% din
    PIB.
    În felul acesta, s-a produs o accentuare a crizei datoriilor suverane, cu
    situaţii explozive în anumite ţări şi cu ameninţări de contagiune, pe care le vom
    examina în Studiul de faţă.
    ÎNCĂLCAREA CRITERIULUI DE LA MAASTRICHT
    PRIVIND DATORIILE DE STAT ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ
    I. DATELE SINTETICE PRIVIND SITUAŢIA ÎN UNIUNEA
    EUROPEANĂ
    1. În Uniunea Europeană (în cele 27 de ţări – membre), în ansamblu în
    anii de criză, s-a încălcat criteriul de la Maastricht privind datoria de stat care
    stabileşte limita maximă – la 60% din PIB.
    Situaţia datoriilor de stat în UE ca proporţie din PIB a evoluat astfel:
    2007 2008 2009 2010
    datoriile de stat ca
    % din PIB 58,9% 62,3% 74,4% 80,0%
    a) Reiese că în 2007, la începutul crizei – datoriile de stat totale în
    Uniunea Europeană reprezentau 58,9% din PIB; deci erau aproape de limita
    maximă de 60% din PIB.
    b) În anii de criză 2008-2010, datoriile de stat în UE, ca efect al funcţiilor
    de salvare exercitate de statele europene în criză, au înregistrat o creştere
    substanţială de 21 de puncte procentuale ajungând la 80% din PIB.
    În zona Euro (în cele 17 ţări-membre), în ansamblu evoluţia datoriilor de
    stat a fost următoarea:
    2007 2008 2009 2010
    datoriile de stat ca
    % din PIB 66,2% 69,9% 79,3% 85,1%
    a) Se constată că – în 2007, la începutul crizei, datoriile de stat totale
    ale ţărilor din zona euro reprezentau 66,2% din PIB, deci depăşeau cu 6,2
    puncte procentuale, limita maximă stabilită de criteriul de la Maastricht.
    b) În anii de criză 2008-2010, datoriile de stat ale ţărilor din zona euro
    au sporit considerabil, cu 19 puncte procentuale, ajungând la 85,1% din PIB.
    2. Pentru a reda proporţiile, prezentăm evoluţia datoriilor de stat în sume
    absolute.
    În Uniunea Europeană (în cele 27 de ţări membre) datoriile de stat au
    evoluat astfel:
    în miliarde de euro
    2007 2008 2009 2010
    datoriile de stat 7.310 7.742 8.768 9.828
    a) Reiese că partea principală a datoriilor de stat (74%) s-a acumulat
    înainte de începerea crizei.
    b) În anii de criză, datoriile de stat au înregistrat o creştere însemnată de
    2.518 miliarde euro sau de 34%.
    În zona Euro (în cele 17 ţări membre) datoriile de stat au avut următoarea
    evoluţie:
    în miliarde de euro
    2007 2008 2009 2010
    datoriile de stat 5.984 6.472 7.116 7.837
    a) Partea principală a datoriilor de stat din zona euro (76%) s-a constituit
    înainte de începerea crizei.
    b) În anii de criză, datoriile de stat din zona euro s-au mărit sensibil – cu
    1.853 miliarde de euro sau cu 31%.
    3. EVOLUŢIA PE ŢĂRI. Se remarcă, în anii de criză, o creştere a
    datoriilor de stat în toate ţările membre ale UE.
    Constatăm că a fost încălcat criteriul de la Maastricht privind datoriile de
    stat, astfel: în anul 2008 – în 9 ţări, în anul 2009 – în 12 ţări, în anul 2010 – în
    14 ţări. Între aceste ţări se constată depăşiri ale criteriului atât la marile puteri
    din Uniunea Europeană (Germania, Italia, Franţa, Marea Britanie), cât şi în
    ţările mici şi mijlocii. În unele ţări situaţia a devenit extremă, explozivă.
    Pentru clarificarea tendinţelor ce au loc în ce priveşte datoriile de stat, în
    cercetarea noastră, subliniem câteva caracteristici cu caracter general.
    ACUMULAREA de mari datorii de stat a avut loc treptat, în decursul
    multor ani, înainte de declanşarea crizei. Aceste evoluţii se aşează între factorii
    cauzali ai crizei. Totodată, observăm că o amplificare deosebită a datoriilor de
    stat s-a produs în anii de criză, ca efect al crizei globale şi mondiale. În anumite
    ţări creşterea datoriilor a avut un caracter exploziv.
    CONTRIBUABILII. Poverile crizei sunt trecute pe umerii contribuabililor
    – prin deficitele bugetare excesive – prin mărirea substanţială a datoriilor de stat
    pe termen scurt, mediu şi lung, în mare parte datorită faptului că s-a adoptat
    politica de salvare de la faliment cu resursele statului a marilor bănci, a marilor
    companii industriale şi comerciale, pe seama plătitorilor de impozite (s-a adoptat
    principiul „to big, to fail” – „prea mari ca să falimenteze”).
    INTERVENŢIONISMUL STATAL este fără precedent. Pentru salvarea
    situaţiei, statele au adoptat poziţia de state-salvatoare, state-providenţiale, statemaximale,
    intervenind masiv cu resurse pentru asistenţă financiară acordată
    băncilor şi companiilor, dar şi pentru diverse forme de asistenţă socială.
    Statele se comportă, totodată, ca state cu o puternică componentă socială –
    în diverse forme – prin sistemele de securitate socială, dar şi prin măsuri
    excepţionale, pentru ocrotirea şi apărarea celor concediaţi, a şomerilor şi a
    păturilor sociale vulnerabile (cu excepţia unor ţări mai mici unde – prin reţete
    FMI – se aplică măsuri extrem de dure).
    RAPORTURILE DINTRE CAPITAL ŞI MUNCĂ. Au devenit criticabile.
    În multe ţări are loc o ofensivă a capitalurilor, a marilor capitaluri, sunt atacate
    drepturile fundamentale ale celor care trăiesc din muncă.
    ٭
    ٭ ٭
    Criza datoriilor de stat a izbucnit în câteva ţări mai mici, dar constituie o
    preocupare majoră în ţările-membre ale Uniunii Europene, în care volumul
    acestor datorii de stat este important, în creştere, în care criteriul de la
    Maastricht privind datoria de stat a fost serios încălcat. Efectul de contagiune nu
    poate fi neglijat nici în ţările mari, nici în ţările mai mici din Uniunea
    Europeană.
    II. IZBUCNIREA CRIZEI DATORIILOR DE STAT
    ÎN TREI ŢĂRI MAI MICI. PRESIUNE EXTREMĂ
    Criza datoriilor de stat s-a declanşat în trei ţări mai mici – Grecia, Irlanda,
    Portugalia.
    Datele evolutive care demonstrează încălcarea deosebită a criteriului de
    la Maastricht privind limita datoriilor de stat, sunt următoarele:
    % din PIB
    2007 2008 2009 2010
    Grecia 105,4% 110,7% 127,1% 142,8%
    Irlanda 25,5% 44,4% 65,6% 96,2%
    Portugalia 68,3% 71,6% 83,0% 93,0%
    În sume absolute, datoriile de stat ale acestor ţări mai mici au fost
    următoarele:
    în miliarde euro
    2007 2008 2009 2010
    Grecia 239,4 262,3 298,7 328,6
    Irlanda 47,3 79,8 104,8 148,0
    Portugalia 115,6 123,1 139,9 160,5
    Total 402,3 465,2 543,4 637,1
    La nivelul UE şi FMI s-a intervenit cu planuri de asistenţă financiară în
    sume importante: 110 miliarde de euro pentru Grecia, 80 de miliarde de euro
    pentru Irlanda şi 78 de miliarde de euro pentru Portugalia.
    În ultimele săptămâni, situaţia a devenit din nou explozivă în Grecia. Un
    nou plan de asistenţă financiară din partea UE a trebuit să fie convenit, după
    multe tergiversări şi întârzieri. Noi am tratat pe larg în Studiul nostru publicat la
    data de 16 iulie a.c. despre evoluţia situaţiei în zona Euro şi în Grecia.
    Acum completăm analiza noastră cu ultimele decizii la nivelul Uniunii
    Europene (din 21 iulie a.c.).
    Şefii de stat şi de guverne din zona euro şi-au reafirmat angajamentul
    pentru stabilitatea financiară a euro şi au convenit noi măsuri. Au apreciat
    pozitiv măsurile decise şi aplicate în Grecia prin planul de austeritate. Liderii
    europeni au fost de acord să susţină un nou program de asistenţă financiară
    pentru Grecia, conţinând următoarele prevederi:
    a) Finanţarea oficială totală însumează 109 miliarde de euro, cu rate de
    dobânzi mai scăzute şi cu termene mai lungi. Se va utiliza Fondul European de
    Stabilitate Financiară. Termenele la împrumuturi se vor extinde de la 7,5 ani la
    15 ani şi la 30 de ani, cu perioadă de graţie de 10 ani. Ratele de dobânzi vor fi la
    un nivel mai scăzut (3,5%).
    b) Sectorul financiar privat, pe baze voluntare, va asigura o contribuţie
    de 37 miliarde de euro pentru 2011-2014. În plus, prin răscumpărări de
    obligaţiuni de stat se va da o contribuţie de 12,6 miliarde euro. În total, o
    contribuţie de 50 miliarde de euro.
    În perioada 2011-2019, se are în vedere o contribuţie netă, cu implicarea
    sectorului privat – estimată la 106 miliarde de euro.
    c) Ratele de dobândă la împrumuturile de la Fondul European de
    Stabilitate Financiară şi termenele mai lungi puse de acord pentru Grecia – vor
    fi aplicate şi pentru Portugalia şi Irlanda.
    III. SITUAŢIA CRITICĂ DIN SPANIA
    O situaţie deosebită este în Spania, deoarece dimensiunile datoriilor de
    stat sunt mult mai mari (cât în cele trei ţări mici de mai sus). UE ar trebui să
    intervină pentru ca Spania să nu intre în incapacitate de plată.
    Datele privind Spania sunt următoarele:
    2007 2008 2009 2010
    Datoriile de stat:
    – în miliarde de euro 380,6 433,6 561,3 638,8
    – % din PIB 36,1% 39,8% 53,3% 60,1%
    Este problematic – de unde să acopere UE planul de asistenţă financiară în
    acest caz, „Fondul European de Stabilitate Financiară” existent – fiind
    neacoperitor. Problema este deschisă şi se află în examinarea organismelor UE.
    IV. STAREA DE ATENŢIONARE PREVENTIVĂ ÎN MARILE
    ŢĂRI EUROPENE
    Datoriile de stat în marile ţări din UE au evoluat – ca proporţie din PIB –
    astfel:
    % din PIB
    2007 2008 2009 2010
    Italia 103,6% 106,3% 116,1% 119,0%
    Germania 64,9% 66,3% 73,5% 83,2%
    Franţa 63,9% 67,7% 78,3% 81,7%
    Marea Britanie 44,5% 54,4% 69,6% 80,0%
    Sunt de relevat următoarele aspecte:
    a) Datoriile de stat în cele 4 mari puteri europene au fost puternic mărite
    înainte de începerea crizei. În 2007 situaţia este diferenţiată pe ţări. În 3 ţări –
    Italia, Germania şi Franţa – încălcarea criteriului de la Maastricht s-a produs
    înainte de începerea crizei, în mod special în Italia (depăşirea a fost de 43 de
    puncte procentuale).
    b) În anii de criză, a avut loc o puternică creştere a datoriilor de stat în
    toate cele 4 mari ţări, desigur în ritmuri diferenţiate.
    c) În anul 2010, în cele 4 mari ţări – a avut loc o puternică încălcare a
    criteriului de la Maastricht – cu peste 20 de puncte procentuale (ca pondere în
    PIB). Se distinge Italia – unde depăşirea a fost de 59 de puncte procentuale.
    În sume absolute, rezultă următoarea ierarhizare a ţărilor în ce priveşte
    datoriile de stat:
    în miliarde euro
    2007 2008 2009 2010
    %
    2010/2007
    Germania 1.578 1.644 1.760 2.079 + 31,7
    Italia 1.602 1.666 1.763 1.843 + 15,0
    Franţa 1.211 1.318 1.492 1.591 + 31,3
    Marea Britanie 911 985 1.088 1.354 + 48,6
    Total 5.302 5.613 6.103 6.867 + 29,5
    2007 2008 2009 2010
    Proporţia celor 4 ţări
    faţă de totalul datoriilor
    de stat în UE
    72,5% 72,5% 69,6% 69,8%
    Aceste ţări sunt mari centre financiare în UE şi în lume. Efectul de
    contagiune de aici poate fi foarte mare.
    Relevăm următoarele aspecte:
    a) Toate aceste 4 mari puteri sunt beneficiare ale globalizării, dar şi
    lovite de factori negativi ai globalizării.
    b) Toate aceste 4 mari puteri – au datorii de stat considerabile.
    Împreună deţin 70% din datoriile de stat ale Uniunii Europene. De aici rolul
    determinant în ce priveşte tendinţele şi cursul crizei datoriilor în viitor.
    c) Dinamica datoriilor de stat în anii de criză a fost deosebită la cele 4
    mari puteri. Datoriile acestor 4 mari ţări au sporit cu 1.565 miliarde de euro sau
    29,5%. În Germania şi Franţa – datoriile de stat au crescut cu 31%; în Italia cu
    15%, iar în Marea Britanie cu 48,6%.
    d) Saltul de creştere a datoriilor de stat a fost în toate cele 4 mari ţări –
    mai ales în anii 2009 şi 2010. În 2010, toate cele 4 ţări mari – au fost în poziţia
    de încălcare deosebită a criteriului de la Maastricht. Cea mai mare depăşire a
    înregistrat-o Italia.
    CRIZA ITALIANĂ A ieşit la suprafaţă în ultimele săptămâni. Datele
    publicate în presă se referă la o datorie de stat care devine scadentă în următorii
    2-3 ani de circa 500-600 miliarde de euro. O dispută publică a intervenit între
    primul-ministru Berlusconi şi ministrul său de finanţe în ce priveşte măsurile de
    austeritate (este acelaşi prim-ministru care a venit la Bucureşti şi ne-a dat lecţii,
    elogiind măsurile absurde luate de milionarii Băsescu şi Isărescu împotriva celor
    care trăiesc din muncă). Presiunea a fost mare şi din partea Cancelarului german
    Angela Merkel. În cele din urmă autorităţile italiene au adoptat un plan de
    austeritate de 48 miliarde euro. Cât de suficient şi acoperitor va fi, rămâne de
    văzut. Planul nu cuprinde nici tăieri şi nici impozitări de pensii, nici tăieri de
    salarii, nici vânzarea avuţiei naţionale (ca în Grecia şi în România, după reţeta
    FMI). Cât de mult se vor linişti lucrurile vom vedea.
    Unii analişti, cu obiectivitate, relevă următoarele aspecte:
    a) UE şi BCE nu sunt pregătite (cu instrumentele necesare) să acorde
    asistenţă financiară unei ţări mari ca Italia, cu datorii de stat de 1.848 miliarde
    de euro la nivelul anului 2010. „Fondul European de Stabilitate Financiară”
    creat de UE de 440 miliarde de euro apare insuficient (după asistenţa financiară
    deja aprobată pentru Grecia, Irlanda şi Portugalia).
    În plus, nelinişteşte situaţia datoriilor de stat din Spania, care în 2010 se
    ridică la 638 de miliarde de euro.
    În ultimul timp o agenţia de rating dă avertismente şi Franţei în ce priveşte
    ratingul de ţară.
    b) Efectul de contagiune poate fi foarte mare şi poate depăşi în
    proporţii ce s-a întâmplat deja în Grecia, Irlanda şi Portugalia.
    c) Declaraţiile optimiste despre „ieşirea din criză” ale liderilor europeni
    s-au dovedit a fi greşite, grăbite, ocolind profunzimea crizei şi caracterul ei
    multilateral.
    d) Dacă va izbucni o criză deosebită a datoriilor de stat, la unele din
    marile puteri europene, atunci lucrurile se complică enorm.
    ٭
    ٭ ٭
    ZONA EURO – a fost puternic zdruncinată. Are mari probleme.
    Problemele se localizează la marile bănci şi companii financiare europene din
    ţările mari, la riscurile fără acoperire asumate de acestea, la lipsa de prudenţă
    vreme îndelungată.
    Falimentele la marile bănci şi companii din ţările mari au fost evitate prin
    asistenţa financiară de sute şi mii de miliarde de euro pe care guvernele au
    acordat-o. Vom vedea dacă această asistenţă este îndestulătoare. În mod natural,
    problemele trebuiau să se localizeze la aceşti creditori privaţi, la aceste bănci
    europene.
    BANCA CENTRALĂ EUROPEANĂ (BCE) nu a fost pregătită cu
    soluţii, cu politici şi instrumente adecvate, pentru a face faţă durităţilor şi
    ravagiilor crizei mondiale şi globale.
    În presă, au apărut recent informaţii potrivit cărora Banca Centrală
    Europeană, pentru a veni în ajutorul Italiei şi Spaniei, are în vedere cumpărarea
    de obligaţiuni de stat ale acestora. Aceasta este una din soluţiile avansate de
    specialişti. Oficialii germani au o poziţie refractară faţă de asemenea soluţii.
    SOLIDARITATEA ÎN UE. Liderii europeni trebuie să depăşească
    interesele naţionale înguste ale unor ţări mari şi interesele egoiste ale unor mari
    bănci şi companii financiare din ţările mari, ale marilor creditori privaţi, care au
    contribuit la cauzele declanşării crizei mondiale.
    Marile decizii la nivelul UE urmează să fie luate în proporţii care să
    acopere întregul spaţiu al UE, inclusiv în ţările mai mici – unde există probleme
    care pot deveni explozive.
    V. MOTIVE DE ÎNGRIJORARE ÎN UNELE ŢĂRI MICI
    ŞI MIJLOCII
    Analiza crizei datoriilor de stat nu o limităm numai la câteva ţări mici în
    care a izbucnit deja criza şi la cele 4 mari puteri europene.
    Ne referim aici la un grup de 10 ţări mici şi mijlocii din UE – în care
    efectul de contagiune de asemenea poate să apară.
    Caracteristica generală la aceste 10 ţări este aceea că în toate datoriile de
    stat au crescut, sporind ponderea acestora în PIB-ul ţărilor respective. În analiza
    noastră le-am împărţit în două grupuri.
    Primul grup, format din 5 ţări, în care criteriul de la Maastricht
    privind datoria suverană a fost încălcat. În anii de criză, situaţia s-a înrăutăţit,
    procentul datoriilor de stat faţă de PIB a crescut din 2007 în 2010, astfel: Belgia
    de la 84,2% la 96,8%, Austria de la 60,7% la 72,3%, Olanda de la 45,3% la
    62,7%, Malta de la 60,0 la 68,0% şi Cipru de la 58,3% la 60,8%.
    Un al doilea grup, format tot din 5 ţări, cu o situaţie mai bună, care nu au
    încălcat criteriul de la Maastricht privind datoria suverană, deşi şi în aceste ţări
    a avut loc o creştere a datoriilor de stat fată de PIB, din 2007 în 2010, astfel:
    Finlanda de la 35,2% la 48,4%, Danemarca de la 27,5% la 43,6%, Suedia de la
    40,2% la 40,8%, Luxembourg de la 6,7% la 18,4%.
    VI. NELINIŞTI ŞI PREOCUPĂRI ÎN ŢĂRI DIN ZONA CENTRAL
    EUROPEANĂ ŞI BALCANICĂ
    Tabloul privind problemele legate de datoriile de stat este complet dacă
    examinăm şi evoluţiile în cele 10 ţări foste socialiste din zona central europeană
    şi balcanică, care au aderat mai de curând la UE. Caracteristica generală a
    acestor 10 ţări constă în faptul că datoriile de stat au crescut în anii de criză –
    ca procent faţă de PIB – din 2007 în 2010, astfel: Ungaria de la 66,1% la 80,2%,
    Polonia de la 45,0% la 55,0%, Slovacia de la 29,6% la 41,0%, Letonia de la
    16,9% la 38,2%, Slovenia de la 23,1% la 38,0%, România de la 12,6% la 30,8%,
    Bulgaria de la 17,2% la 16,2%, Estonia de la 3,7% la 6,6%.
    În anumite analize, în cadrul Uniunii Europene s-a comentat în mod
    deosebit depăşirea criteriului de la Maastricht privind datoria de stat în Ungaria
    (80,2%).
    Nicio ţară, însă, nu este ferită de efectul de contagiune şi îngrijorările sunt
    naturale în toate ţările cu datorii suverane mai mari.
    ٭
    ٭ ٭
    În ciuda tuturor dificultăţilor şi contradicţiilor, UE are potenţialul necesar
    să învingă ravagiile crizei mondiale şi globale, să se redreseze, să înceapă o
    nouă etapă de creştere economică şi prosperitate. Marile ţări europene – au de
    spus un cuvânt decisiv – pentru ieşirea din criză, pentru antrenarea în această
    direcţie pozitivă şi a ţărilor mici şi mijlocii. ZONA EURO – trebuie să
    supravieţuiască – în ciuda tuturor criticilor care vin din multe direcţii.
    Dacă voinţă politică a europenismului rămâne fermă, Marele Proiect al
    Europei Unite va trebui să revină la o evoluţie normală.
    VII. COMPARAŢIA CU SUA. MODELUL SUPREM AL SISTEMULUI
    1. SUA – cea mai mare putere economică a lumii – s-a plasat în
    centrul dezbaterilor şi confruntărilor în ceea ce priveşte nivelul deficitelor
    bugetare şi proporţiile datoriei de stat (suverane, publice, guvernamentale).
    Disputele în Congresul SUA între republicani şi democraţi au îmbrăcat forme
    ascuţite şi s-a mers atât de departe cu divergenţele încât unii lideri americani –
    exagerând – au invocat posibilitatea „intrării în încetare de plăţi”.
    În anii de criză 2008-2010, deficitele bugetare ale SUA au reprezentat
    8-10% din PIB. La nivelul anului 2011 deficitul bugetar al SUA se ridică la
    1400 miliarde de dolari sau 10,7%. Acest deficit bugetar este mai mare decât
    suma totală a deficitelor bugetare din UE (ale celor 27 ţări membre) care a fost
    în anul 2010 de 1.040 miliarde dolari (784 miliarde euro).
    În aceste condiţii, datoria de stat (publică) a SUA (alimentată în principal
    de deficitele bugetare sporite) s-a mărit considerabil în anii de criză şi a ajuns în
    luna iunie 2011 – la cifra de 14,4 trilioane dolari sau 98,6% din PIB. În felul
    acesta, s-a atins plafonul de îndatorare aprobat de Congresul SUA – care este
    de 14,3 trilioane de dolari.
    2. Dinamica datoriei publice (suverane) a SUA a fost extraordinară.
    În perioada 2001-2011 datoria suverană a SUA a sporit de la 5,7 trilioane
    dolari la 14,4 trilioane dolari (în guvernarea Bush – 8 ani – a sporit cu 5,0
    trilioane de dolari şi în guvernarea Obama cu 3,7 trilioane dolari).
    În anii de criză, datoria publică a SUA s-a mărit astfel: în 2008 – cu 1,5
    trilioane dolari, în 2009 cu 1,9 trilioane de dolari şi în 2010 cu 1,7 trilioane
    dolari.
    Datoria publică a SUA de 14,4 trilioane de dolari este mai mare decât
    datoriile suverane ale UE (în cele 27 ţări membre), care în 2010 s-au ridicat la
    13,0 trilioane (9,8 trilioane euro).
    REMARCĂ SPECIALĂ Din datoria publică de 14,4 trilioane dolari
    SUA – 4,5 trilioane dolari (31%) aparţin guvernelor străine şi străinilor (din
    care, China – 1.160 miliarde dolari sau 8%, Japonia – 912 miliarde dolari sau
    6,4%, Marea Britanie – 346 miliarde dolari sau 2,4%, Brazilia – 211 miliarde
    dolari sau 1,5%, Ţările exportatoare de petrol – 229 miliarde de dolari sau 1,6%,
    Rusia – 151 miliarde de dolari). Specialiştii americani au examinat cu o anumită
    grijă – aceşti „proprietari” şi au făcut observaţii asupra consecinţelor acestei
    situaţii.
    Studiile specialiştilor americani atrag atenţia că în SUA criza a mărit
    poverile financiare asupra guvernului cu peste 10,0 trilioane de dolari sub
    formă de angajamente şi garanţii şi alte 2,6 trilioane de dolari în investiţii şi
    cheltuieli, din care numai unele au fost cuprinse în documentele bugetare.
    3. Pentru a asigura finanţarea în continuare a deficitului bugetar,
    Preşedintele Obama a solicitat Congresului SUA majorarea plafonului de
    îndatorare, peste 14,3 trilioane de dolari.
    În cele din urmă, Preşedintele Obama a anunţat oficial (la 2 august a.c.)
    faptul că s-a ajuns la un compromis privind majorarea plafonului de îndatorare a
    SUA. S-a căzut de acord asupra unui plan de reducere a deficitelor bugetare, în
    următorii zece ani – cu 917 miliarde dolari (din care 350 miliarde dolari la
    bugetul de apărare). O comisie specială continuă examinarea, până la sfârşitul
    anului, pentru o reducere a deficitelor bugetare cu încă 1,5 trilioane de dolari,
    astfel încât reducerea totală să fie de 2,4 trilioane de dolari în următorii zece
    ani.
    După acest compromis – (salutat şi de directorul general al FMI, doamna
    Christine Lagarde) se aşteapta la o liniştire a situaţiei, dar nu s-a întâmplat aşa.
    SCANDALUL COBORÂRII RATINGULUI O agenţie de rating s-a
    încumetat să retrogradeze ratingul de ţară al SUA. Oficialii şi specialiştii
    americani şi-au exprimat dezacordul cu această retrogradare.
    Însuşi Preşedintele Obama, într-un discurs oficial la Casa Albă, a criticat
    decizia agenţiei de rating, susţinând că Statele Unite ale Americii merită un
    rating maxim de ţară.
    REACŢIA DE PANICĂ A BURSELOR. După comunicatul agenţiei de
    rating de vineri (5 august a.c.), panica a pus stăpânire pe burse. Au avut loc
    scăderi importante la bursele americane şi apoi la bursele europene şi asiatice. În
    ziua de 9 august turbulenţele s-au atenuat şi bursele au revenit pe creşteri.
    4. Pentru ca informarea să fie cât mai deplină, subliniem că sursele
    americane de specialitate atrag atenţia că în tabloul general al obligaţiilor, al
    datoriilor statului în SUA, trebuie să se aibă în vedere şi datoriile din
    programele separate privind Securitatea socială (de 7,7 trilioane de dolari),
    Medicare şi Medicaid (38,2 trilioane de dolari). În total, datorii de 45,8 trilioane
    de dolari, în plus faţă de datoria publică (suverană) de 14,4 trilioane de dolari.
    5. Liderii politici şi specialişti americani au făcut multe analize şi
    comentarii privind consecinţele negative ale crizei datoriilor suverane. Unele
    duse la extrem. S-au comentat implicaţiile privind inflaţia, devalorizarea
    dolarului, creşterea dobânzilor şi a costurilor împrumuturilor primite, efectele
    asupra încetinirii creşterii economice, efectele pe plan global, slăbirea rolului de
    monedă de rezervă internaţională a dolarului.
    Unii specialişti americani susţin că nu există un prag periculos
    determinat în ce priveşte datoriile suverane – dovedit de experienţa practică sau
    în mod teoretic. În acest sens se face referire la faptul că Japonia (a treia putere
    economică a lumii) deţine o datorie publică ce reprezintă 220% din PIB şi se
    ridică la 10 trilioane de dolari.
    Alţi specialişti americani susţin că un nivel al datoriei suverane de peste
    90% din PIB are drept consecinţă un ritm mai scăzut de creştere economică.
    Atât în lumea politică cât şi în sfera economică în SUA se manifestă
    preocuparea de a se întreprinde măsuri pentru reducerea deficitelor bugetare
    excesive şi atenuarea creşterii datoriilor suverane.
    ٭
    ٭ ٭
    Lumea politică şi economică a avut toate privirile aţintite asupra deciziilor
    ce se iau în SUA, asupra tendinţelor ce se proiectează, care au o mare influenţă
    asupra proceselor economice în întreaga lume. Ar fi fost prea grav ca cea mai
    mare putere economică a lumii să intre în incapacitate de plată, din cauza
    certurilor dintre partidele politice – republicani şi democraţi.
    O preocupare, însă, pentru problemele de fond privind deficitele bugetare
    excesive şi proporţiile datoriilor suverane – este naturală, întrucât SUA
    reprezintă modelul suprem al sistemului şi influenţează puternic evoluţiile
    economice şi sociale la scară mondială şi globală.
    ٭
    ٭ ٭
    Cercetarea noastră ne determină să afirmăm în încheiere: criza datorilor
    de stat, a datoriilor suverane, reprezintă o componentă a crizei mondiale şi
    globale, care se prelungeşte mult.
    13 august 2011
    Grupul de Iniţiativă „Reînnoirea”
    Florea Dumitrescu
    Gheorghe Stroe
    Cristian Apostol

    • ZOE, fii barbata ! August 16, 2011 at 12:20 pm #

      Ce-i ästa, curs de Economie-Politica ?!
      Stim un singur lucru, în toate tarile mentionate, lumea are ce mânca deci traieste, la noi se supravietuieste. Restul e statistica, cifre reci fara suflet, noi suntem vii ÎNCA !

    • murfy August 17, 2011 at 11:26 pm #

      Cita pledoarie ?
      Ne-ajuta cu ceva
      Azi sfinta sindrofie
      D*un – PDL-i seva.

      Toti banii se consuma
      De madam *frunza*n vint*
      Romanul rabda*n turmL*
      L- Intreb -“Mai ai vr*un gind ?!.
      DESTEAPTA-TE – SALVEAZA-TE ,FII VREDNIC DE NUMELE CEL PORTI.

  7. ZOE, fii barbata ! August 16, 2011 at 12:37 pm #

    Capul lui Motoaca, vrem !
    Vazând titlul articolului, mi-a venit în minte nuvela lui C.Negruzzi, Alexandru Lapusneanul.
    În cazul de fata însa, nu ma grabesc sa si cred ca se va întâmpla o corectie – la figurat desigur, nu cum i s-a întâmplat lui Motoc. Nu ma îmbat cu apa rece. Pâna una alta” lumea” râde cânta si danseaza în rochie de vreo 17.000 de Euro, asa ca nimic nou pe frontul de est, noi cu noi, ei cu ei !

  8. ZOE, fii barbata ! August 16, 2011 at 1:24 pm #

    Portocaliul – Verde/Praz ,
    În timp ce lumea se înghesuie pe plajele litoralului, venind de la 5 dimineata sau ramânând peste noapte, ca sa prinda un loc, într-unul din “ristorante” e zarva mare.
    Toate locurile ocupate, cam vreo 250, cucoane sclifosite trecute bine de prima tinerete, înzorzonate si pline de emfaza si câtiva domni cam ofiliti. La prima vedere te gândesti cu stupoare, ca li s-au marit pensiile peste noapte si au venit sa sarbatoreasca.
    La un moment dat zumzetul se opreste brusc si apare în cadrul usii de la intrare un buchet
    enorm de flori, purtat de o doamna îmbracata într-o rochie bleu – cu aspect de cearceaf înfasurat în jurul corpului, atunci când iesi din baie – care pasea majestoasa ca la gala de Miss, pe culoarul dintre mese. Nu cred ca trebuie sa spun mai mult, sigur ati recunoscut personajul. Scopul acestei reuniuni ? Un fleac… 250 de noi membri PDL, de buna voie si nesiliti de nimeni din “convingere” + o ciorba la malul marii, iubitii nostri seniori au intrat în rândurile bravului partid portocaliu cu tente de verde praz !
    Nu trebuie sa fii academician sa-ti dai seama ca” membrii “trebuie sa fi fost adusi de la Ploiesti pentru acest eveniment maret, pe banii Babachii ca sa înfaptuiasca gestul eroic de a se înscrie în rândurile mult iubitului partid. Si toate astea, numai si numai pentru ca
    “România sa fie bine si tot românul sa prospere” , Uraaa, aplauze furtunoase !

    • ZOE, fii barbata ! August 17, 2011 at 7:48 am #

      Trebuie sa adaug ca, Antena 3 spune ca ar fi fost vorba de org.PDL Constanta si ca noii membri ar fi constanteni. Tot ce e posibil, dar ex Miss-a fiind stapâna pe Ploiesti si facând ea muuulte “excursii” asa de
      “placere” fiindca iubeste pensionarii cu dor nestins în piept, normal ca te duce cu gândul ca acesti bravi noi membrii sunt abonatii domniei sale. Oricum nu conteaza de unde sunt, conteaza ca ne-au ciuruit, daca
      nu cumva e viceversa.

  9. Marcus August 16, 2011 at 1:37 pm #

    Un Macho De Trei Parale

    Razboinicul crunt si navalnic ce-i ameninta pe rusi
    Cum ca de va trece Prutul, de pe lume vor fi dusi,
    Pe motiv de huiduiala la Neptun a stat pitit
    Avand greata de parada si matrod sarbatorit.

    S-a dus timpul cu pozarul si maimuta la minut
    Cand dadea autografe stand cu satra la baut.
    De multimi el se fereste precum dracu’ de tamaie
    N-a avut curaj el macho macar de-o Sfanta Marie.

    Ce i-a mai ramas din fite si bravura de golan
    Foloseste azi pe Leana, adultera din divan.
    I-a transmis ca Lavinutei cand a scos-o la produs
    Ca-i “lucreaza” consilierii-n ceas de taina si ascuns.

    Mare domn este chiombila, un mascul viril si dur
    Dupa grav pacat cu Nutzy, se sterge cu ea la …..
    Iar muierile din preajma-i dupa ce le foloseste
    Spre deliciu’ manelimii, prin noroi le tavaleste.

  10. justitiaru August 16, 2011 at 4:26 pm #

    Daca aveti cea mai mica dovada despre mita electorala pe care o aminteati aseara la A3 trebuie sa va adresati imediat justitiei. Oamenii asteapta din partea USL actiuni si nu declaratii sterile.

  11. iluminatu August 16, 2011 at 8:03 pm #

    ® MAXIMA MINIMEI DECENŢE

    Ştiu să trag cu toate, şi cu ochiul.
    În urmă cu ceva ani, în Piaţa Universităţii, dintr-o maşină a „Siguranţei” care-l însoţea pe Jon*, a căzut la picioarele mele un automat, încărcat şi cu piedica pusă.
    Curajul democraţiei a învis ura lăuntrică pe care diavolul mizase când mi l-a oferit pe tavă, ziua, în mijlocul mulţimii, umflată precum caşul la soare.
    ® CURAJUL, ăsta este : Să te măsori cu proprile-ţi slăbicini pentru a ţâşni în învingător.

  12. Rinocer August 16, 2011 at 10:23 pm #

    Wir pleifen nach unten und oben und uns kann die ganze welt verfluchen oder loben grade wie es jedem geffalt.

    • ZOE, fii barbata ! August 17, 2011 at 7:56 am #

      @Rinocer,
      Probabil ca tu esti la fel ca el ! Putina decenta te rog, scrie româneste
      sau îti pute limba noastra ?!

  13. Petardă August 17, 2011 at 7:45 am #

    Ursul joacă precum i se cântă

    Preşedintele jucător Jon*, aidoma ursului din zicătoare – tare mi-e teamă – că a jucat după muzică străină, ce i-a permis o doză de obrăznicie socială fără precedent.
    El ştie că nu va putea supravieţui în libertate, fiind prea laş şi jalnic în a suporta vendeta şi gratiile. Sigur va folosi arma din dotare, o singură dată, renunţând, deliberat, la afet şi tot scenariul ortodox, lăsându-i cu buzele umflate pe toţi strigoii răzbunării…

  14. ZOE, fii barbata ! August 17, 2011 at 8:55 am #

    Epoca “Caucioacelor” de Iarna,
    Când tara piere iar baba se piaptana, vine si Boureanu cu o noua gaselnita ca sa mai scape de datoriile imense pe care am înteles ca le are. Ca si cum nu ne-ar fi de ajuns câte biruri avem de platit, acum ne mai pune în cârca si Legea “Caucioacelor” de iarna.
    De la 1 Noiembrie, mort/copt trebuie sa ai” caucioce” de iarna la masina, nu conteaza daca afara e uscat si sunt +15 grade. Cum era de asteptat hienele au si început sa mareasca preturile la acestea si probabil în preajma datei respective le vor dubla.
    Nimeni nu face nimic, nimeni nu sare în ajutorul nostru, macar sa se amâne data sau sa fii
    obligat sa le montezi atunci când este iarna cu adevarat. De unde sa mai scoatem bani si pentru asta, când avem atâtea pe cap?! Luati atitudine împotriva acestei legi aberante !

  15. Cârcotaşu August 17, 2011 at 11:43 am #

    Să nu uităm că noi vrem Capul lui Băsescu!

  16. Stanisel Sorin August 17, 2011 at 7:07 pm #

    De Elena Udrea este imposibil sa se desparta domnul presedinte…Din toate punctele de vedere.

  17. Jr. August 19, 2011 at 5:57 pm #

    Victor Ponta:”Duminică nu vom avea alegeri libere şi corecte.”
    Să înţelegem că déjà am pierdut partida? Eu mai cred totuşi în înţelepciunea ţăranului roman. Ilegalităţile constatate de Victor Ponta sunt reale; Eu însumi am semnalat pe toate blogurile, strategia de campanile pusă la punct de preşedintele PDL-Neamţ, Gh. Ştefan. A folosit toate mijloacele tradiţionale de cumpărarea voturilor, presiunea asupra primarilor, că nu li se mai dau fonduri şi mai nou, în Colegiul 6 Neamţ, s-a încercat introducerea în cursă a unui nou candidat-tampon în persoana preşedintelui ecologiştilor din jud Neamţ. Dl Tătaru a dus şi membrii de partid pe post de aplaudaci ca să susţină spiciurile lui Adrian Rădulescu. Dacă punem la socoteală promisiunile d-nei Elena Udrea făcute primarilor din Colegiul- Maramureş, avem o mostră de abordare a campaniei electorale locale 2012 din partea PDL. Cine pune ordine în aceaste practici ilegale pe care electoratul nu le doreşte? Nimeni, dacă instituţiile statului execută ce vrea Băsescu! Cei de făcut? Mişcări de stradă, nesupunere civică, atac violent la PUTERE dacă e nevoie! Cale de mijloc nu există.

  18. iluminatu August 22, 2011 at 12:19 pm #

    1. CONTESTAREA
    cu succes de către USL a alegerilor de ieri din Baia Mare şi Neamţ este singurul antidot pentru murdăriile pdl dovedite, şi sigura garanţie pentru anul electoral 2012 că România va aduce la conducere psd-pnl-pc, fără emoţii.

    2. „Mă simt bine în pielea mea”, declară doamna Udrea îmbrăcată cu o haină din piele de capră…

  19. CRAI NOU August 23, 2011 at 1:50 pm #

    Ia ultima pungă, neamule !

    PUNGILE ELECTORALE DIN NEAMŢ, CU PRODUSE (ulei, zahăr, făină)
    CANCERIGENE, CONTAMINATE ŞI EXPIRATE !

    „ Şi care e problema” a replicat Pinalti, cel care uitase că „de te bagi cu Tărâţă te mâncă porcii !”
    În această sitaţie de pedeapsă divină, miile de vânduţi diavolului se vor fi „cuminţit veşnic”, nu înainte de a mărturisi sub patrafir păcatul de moarte privind vinderea neamului românesc…

  20. pestisorul de aur September 3, 2011 at 1:03 pm #

    ..hmm..Cred ca va inselati.Am observat ceva.Udrea are..alt statut..fata de partidul asta..toxic si oligofren.Cum s-ar zice..Udea e alta mancare de peste.A lucrat intens la imaginea ei,ca si mentorul ei.Bisnitarul traian basescU(mie asta imi inspira tb..un bisnitar la costum,cu wiskwane si kenteane la buzunarele interioare).Sustinatorii din convingere ai pd-ului..sunt,de fapt,.susutinatorii lui traian basecu.Si ai celor care ii calca pe urme.E lena Udrea..e la pachet…Restul numelor sunt asa..de umplutura..Udrea,tinand cont de faptul ca femeie..cred ca..intr-adevar se trage din traian basescu.Averi grija..cu..si la..ea..Offtopic,stiu,dar cred ca ati face bine..USL-ul..sa profitati din plin de situatia creata de partidul Ebei..o lalta mostra de suficienta si amatorism.,tupeu si nesimtire …..si ma refer la faptul ca pd nu s-a ingrijit de actele trebuincioase la Tribunal pentru noul statut.Sincer,nu mai vreau sa vad bla bla-uri la Tv.CA SI IN CAZUL ALEGERILOR PREZIDENTIALE.FARA DOAR SI POATE..FRAUDATE.De data asta vrem actiuni concrete….aveti ,,loc de intors,,

  21. Elena din TROIA September 3, 2011 at 9:52 pm #

    Eu in locul capului lui Udrea as renunta la alt segment mult mai important ,folositor unui personaj “marinaresc”,,,,,!!!!!! ahahahahaha !

Trackbacks/Pingbacks

  1. Blago meni… « Sfinxul - August 17, 2011

    […] Capul Elenei Udrea – salvarea PDL […]

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: