Archive | 3:57 pm

Cum am vazut eu meciul lui Bute!

11 Jul

Am fost alaturi de Andrei, baiatul meu, sambata seara la Romexpo. In primul rand, pentru ca sunt indragostit de sport ca fenomen (la box nu ma pricep in mod special, dar sunt un spectator avizat). Oricum, mult mai mult decat de politica! Iubesc sportul de mic copil, sunt deja 30 de ani de cand practic baschet (ulterior raliuri) la un nivel relativ de performanta, dar nu ratez nicio ocazie sa joc tenis, handbal, fotbal sau orice altceva. Televizorul meu de acasa este mai mereu pe un canal sportiv si nu pe unul de stiri sau filme. Am acest sentiment de mic copil si nu am regretat niciodata, deoarece sportul m-a invatat numai lucruri bune (exceptand cele 3 operatii, plus nenumarate fracturi, entorse si alte urmari de acelasi fel). Iar cu Andrei am fost cand implinea 5 ani la un antrenor de sport si abia dupa un an si jumatate ne-am gandit la ce scoala sa mearga!

Dincolo de pasiunea mea, am vrut ca Andrei sa traiasca un eveniment din pacate rar in tara noastra (am fost impreuna si la Steaua-Dinamo la fotbal, dar era evident diferit). Dar am tinut sa fiu prezent si pentru ca era clar ca meciul si tot ce a fost in jurul sau va starni multe discutii. Doream sa nu ma pronunt pe baza a ce spun altii, ci a propriilor mele observatii.

In concluzie, am retinut urmatoarele elemente extrem de utile pentru mine in viitor:
intregul eveniment a aratat foarte bine (dincolo de erorile de organizare care sunt inevitabile tinand cont de lipsa noastra de experienta si chiar de cultura in acest domeniu). Trebuie sa ne preocupe in viitor sa avem cat mai multe astfel de ocazii;
am redescoperit dupa ceva timp un sentiment extrem de laudabil si pozitiv de mandrie nationala (am cantat cu totii imnul national fara sa ne indemne cineva sau sa ne puna in boxe o varianta artistica de acoperire);
atitudinea fata de adversarii sportivilor romani (lumea nu a remarcat din pacate inca doua victorii importante si greu obtinute, mai ales in cazul lui Simion) a fost aproape ireprosabila, mult mai civilizata decat se temeau unii. Foarte putine fluieraturi la imnurile adversarilor si deloc scandari rasiale la adresa lui Mendy, ceea ce este o schimbare extrem de necesara si de apreciat in Romania;
desi am ajuns chiar de la ora 21 si am stat intr-un loc extrem de vizibil, nu a avut nimeni treaba cu mine in mod special, si asta pentru ca, din modul meu de a ma comporta, a fost extrem de clar ca ma aflam acolo doar ca un simplu spectator si nu ca un politician care venise sa fure ceva capital electoral din succesul lui Bute la care nu am contribuit cu nimic;
nu am participat la huiduirea Doamnei Udrea dar cred ca, fiindca nu a facut niciodata sport, nu intelege fenomenul si nici nu a ascultat niciun sfat bun (in cazul in care mai asculta si de alti oamenii decat de pupincuristii din jur) a ajuns in aceasta postura mai mult decat umilitoare. Oamenii au simtit-o ca pe un politician care nu a facut nimic din convingere adevarata, care nu a dat din buzunarul propriu nici macar banii pentru biletul de intrare, care nu e pasionat de spiritul unui astfel de eveniment ci doar de speranta desarta ca ceva din laudele si admiratia fata de Bute se pot rasfrange si asupra ei (evident, fara a participa la anii de munca grea sau la milioanele de pumni in cap priimiti de Lucian!). Iar declaratiile de dupa meci ale Doamnei Udrea (plus aroganta deja patologica) nu au facut decat sa confirme ca sentimentul oamenilor a fost corect.

Ce sunt foarte hotarat sa fac daca in cariera mea politica voi avea ocazia:
trebuie neaparat schimbat sistemul legislativ si fiscal de sponzorizare si de investire in sport. Sportul profesionist de azi este si (sau mai ales) o uriasa afacere. Cei de la Interbox nu au organizat Gala in Romania tinind cont de sentimentele laudabile ale lui Bute sau Simion, ci de reteta financiara (ceea ce nu este deloc de criticat, este firesc si trebuie sa ne adaptam la asta!). Faptul ca nu au fost mai multi sponsori privati, o sala mai mare, incasari mai bune din transmisiile televizate, din bilete sau din obiectele promotionale au facut ca partea de finantare publica sa fie atat de consistenta (si evident, usor de criticat tinand cont de necesitatile care vor fi mereu in alte domenii).
trebuie stabilite cateva domenii sportive prioritare (tinand cont de traditia noastra, de talentul si datele genetice, de modul in care publicul larg prefera o disciplina sau alta, de interesul marilor firme private de a-si asocia imaginea cu sportul etc). In acestea trebuie investit ca o politica de stat, pentru ca este evident ca Bute sau Simion sunt doar exceptii de la regula sufocarii sportului romanesc, si oricum nici ei nu puteau ajunge la nivelul actual daca ramaneau in Romania!
Guvernul trebuie sa se implice in evenimente deosebite cum a fost meciul lui Bute, chiar folosind bani publici, dar doar dupa ce toate posibilitatile de finantare privata au fost epuizate. Daca as fi fost Prim Ministru, saptamana trecuta as fi aprobat implicarea in organizare, dar direct prin Agentia Nationala pentru Sport si nu mintind ca ajut la promovarea turismului cu un meci de box! As fi mers la meci cat mai discret posibil si as fi plecat sa vad festivitatea de premiere la televizor! Si as fi avut grija sa stabilesc cu toate federatiile sportive ca vor primi exact acelasi sprijin daca reusesc sa aduca in Romania o competitie de acelasi nivel in care concureaza romani;
am invatat mai ales ca nu trebuie sa-i sfidezi pe oameni, nu trebuie sa-i consideri prosti si nu trebuie sa incerci sa obtii ceea ce nu meriti. Sa sprijini sportul romanesc (ca si cultura, de altfel) este cel mai nobil lucru posibil, chiar este o obligatie pentru cel care guverneaza. Dar sa profiti de lipsa resurselor private, provocata de criza economica dar si de legislatia proasta pe care o sustii, sa dai bani publici lasand impresia ca sunt banii tai (cum de altfel se intampla cu primarii sau parlamentarii cumparati) dupa care sa te infigi in poza intre Bute si Plesu sperand ca lumea o sa creada ca iti petreci viata intre sala de box si biblioteca, asta e prea mult.
Iar fluieraturile vin inevitabil de la toti cei care si-au platit biletul si nu l-au primit gratis de la Minister sau de la Partid.
si ultima lectie: sper sa am ocazia sa sponzorizez cat mai multe evenimente sportive cum a fost cel de la Romexpo, pentru ca ele reprezinta infuzie de optimism si curaj pentru tara in ansamblu. Nu voi uita niciodata sa trec in contract o clauza speciala – este interzis sa multumiti Guvernului sau unui ministru pentru sprijin; daca le multumiti oamenilor pentru tot, vor sti ei singuri cu cine sa voteze!

%d bloggers like this: