Archive | 10:31 pm

De ce am fost fericit Duminica!

18 Oct

Sa nu- mi spuneti ca datorita Congresului! Pt ca nu din acest motiv! Intr-adevar, a fost un eveniment pe care l-am considerat o reusita deplina (cam toti cu care am vorbit mi-au confirmat acest lucru, si vorbesc de persoane obiective, nu de laudatorii de serviciu). Atmosfera a fost senzationala, am reusit sa transmitem toate mesajele pe care le aveam in plan, au venit toti invitatii si s-au comportat asa cum ma asteptam! Chiar cred ca iesit mai bine decat in cele mai optimiste predictii si satisfactia pe care am vazut-o la cei mai multi mi-a intarit acest sentiment! Sigur, daca trebuie sa vorbesc si despre ce nu mi-a placut a fost durata excesiva a discursului meu, il anticipam de maxim 45 minute, dar faptul ca 5.000 de oameni au stat de la inceput pana la sfarsit si m-au ascultat cu atentie a fost un semn de incurajare si un compliment care evident imi face mare placere, de ce sa nu recunosc! Iar timpul lung a fost compensat sper de consistenta celor transmise (ajunge, ca nu mi-au murit toti laudatorii!).

Dar duminica am fost fericit pentru un motiv care tine de cei dragi; si nu pot decat sa constat ca politica, pe care o fac cu pasiune si daruire,  imi aduce satisfactii dar fericirea vine doar din partea cealalta, cea familiala. Duminica Andrei, baiatul meu, a castigat ultima etapa la karting si a devenit campion national la grupa lui – grupa PUFO (nu radeti, asa se numeste, au toti niste fete… asa de mici, cu castile in cap si in combinezoane, sunt fantastic de simpatici).
Sigur ca orice tata este mandru cand fiul lui iese pe primul loc la ceva, nimic special aici. Sigur ca mandria este dubla cand merge pe o pasiune pe care recunosc ca eu i-am insuflat-o;  si ca o sa-mi plezneasca inima cand la gala premiilor Federatiei de Automobilism din 11 decembrie o sa urce pe podium doi de Ponta! Dar din nou nimic special aici, asa trebuie sa fie intr-o lume normala!

Problema este ca noi nu traim intr-o lume normala! De cand pozitia mea publica a devenit mai pregnanta (si probabil va mai fi asa o perioada) am devenit extrem de temator pt cat il va afecta pe Andrei (si mai tarziu si pe Irina) acest lucru. Am putut sa constat de foarte aproape ca sa fii copilul cuiva aduce mai multe dezavantaje decat avantaje! Am vazut, la Daciana in primul rand, la baietii lui Adrian Nastase, la cam toti copiii unor persoane politice! Sa nu-mi spuneti ca este fariseism, chiar pot fi obiectiv pt ca parintii mei nu au fost deloc bogati si nu au avut functii importante; mi-au dat tot ce au avut ei mai bun si le sunt foarte recunoscator pt asta. Dar zau ca pozitia celor de mai sus nu e de invidiat! Faptul ca ai mai multe posibilitati financiare sau relationale este depasit cu mult de lipsa de obiectivitate – orice facea Daciana era “pt ca o ajuta tatal”; oriunde se ducea Andrei Nastase apareau discutii, orice eveniment asupra parintelui il marcheaza chiar mai tare pe copilul care vede inevitabil aceste lucruri in presa sau le afla de la colegi. E nedrept, dar este o realitate si eu am avut si am in minte cum pot sa-mi protejez copii de acest pericol evident.

Cu Andrei am avut si primele semne negative – mi-a spus odata, spre stupoarea mea si a Roxanei, ca lui cel mai tare la mine ii place ca apar des la televizor! Sau ca l-a intrebat un coleg de scoala daca eu sunt bogat! Si de ce cand mergem la film sau la cumparaturi ma saluta atatia oameni? De multe ori a vrut sa intre si el in poza cand oamenii ma rugau sa ne fotografiem! Asa ca am simtit nevoia sa gasesc o solutie – si pana acum kartingul s-a dovedit una extraordinar de buna! De ce? Foarte simplu:
. Pt ca a invatat rapid ca pe pista faptul ca il cheama Ponta nu inseamna nimic, ci doar performanta individuala conteaza
. Pt ca a suferit cand era intrecut de toti si i-am spus ce are de facut – sa se antreneze cat mai mult si mai serios; a muncit foarte mult (pt un copil de 7 ani sa mearga dupa scoala in fiecare zi la antrenament si in weekend sa stea de dimineata pana seara la pista nu e deloc usor) – si a constatat ca succesul a inceput sa vina
. Pt ca a intrat intr-o echipa in care toti copiii sunt egali iar autoritatea antrenorului (ii sunt foarte recunoscator lui Costi Raileanu pt tot ce face) nu poate fi pusa la indoiala nici chiar de mine
. Pt ca a simtit pe pielea lui ca orice abatere de la program sau de la regulile tehnice  se sanctioneaza imediat si fara apel (a castigat o cursa la Targu Secuiesc si a fost descalificat pt o greseala a mecanicilor – dupa ce a plans bine a inteles ca in echipa raspunzi si pt erorile altora, asa e norma!)
. Pt ca castigat primii bani din viata lui prin munca proprie – a primit drept premiu un voucher de 250 de ron pt echipament si a fost tare fericit desi nu a inteles exact de ce nu i-au dat banii direct lui!!! Si a avut acest succes pt ca e Andrei castigatorul cursei si nu baiatul meu
. Pt ca va putea sa participe la concursuri in strainatate unde chiar ca nimanui nu o  sa-i pese ca il cheama Ponta, si unde doar rezultatele lui o sa conteze

Sunt convins si ii spun mereu lui Andrei ca el si Irina sunt infinit mai norocosi decat alti copii care nu au parinti, sau nu au ce manca, nu se pot duce la scoala si se uita cu jind la o biata jucarie! Si ca trebuie sa aprecieze acest lucru, sa fie mai darnic si sa se laude mai putin (cam greu sa-i dau tocmai eu sfatul asta, stiu).

Asa cum sunt convins ca fiecare om care are copii are diverse probleme cu acestia si probabil o sa spuna ca alor mei le e chiar prea bine, sa nu ne plangem! Chiar nu ma plang, dar spun inca o data ca, indiferent ce faci in politica, fericirea si energia pozitiva vin doar de la cei dragi. Iar daca nu vine de acolo nimic – se simte imediat! Oamenii politici care nu au sentimentele investite in nimeni au o raceala si o rautate care socheaza! Si o predispozitie spre a face rau si a nu intelege pe nimeni. Stiti pe cineva in Romania asa? Eu stiu destui si din pacate sunt foarte importanti!

%d bloggers like this: